Dan Diaconescu are ac de cojocul dezertorilor sai?

Colaborator: Victor Pitigoi
Marti, 15 Octombrie 2013, ora 13:24 3361 citiri
Foto: DC News

Fara doctrina, fara traditie, fara macar un nucleu solid cu care sa porneasca la treaba, partidul lui Dan Diaconescu era sortit de la inceput unei existente efemere. Nu se punea problema daca, se punea numai problema cand.

Constituindu-si partidul din membri de adunatura, membri fara doctrina si fara alt ideal decat numai ciolanul, Dan Diaconescu a avut intuitia sa observe ca, de indata ce acesti fripturisti se vor vedea cu sacii in caruta, vor roi in jurul lor oferte ispititoare, iar ei nu sunt dintre aceia care trec pe langa stupul cu miere fara sa se linga pe degete.

Terchea-Berchea

Fireste, degetele au devenit lipicioase imediat dupa alegeri, cand majoritatea confortabila de la guvernare a simtit ca e rost sa fie si mai dihai, pe spinarea dezorientatului castigator DD.

Prevazand o asemenea evolutie, Dan Diaconescu si-a pus toti candidatii sa semneze o declaratie prin care acceptau sa despagubeasca partidul cu 2 milioane de dolari, in cazul in care il parasesc. Miscarea pare inteleapta, dar transfugii partidului au semnat ca primarul, iar acum nu dau doi bani pe propria lor semnatura, sustinand ca declaratia n-are nicio valoare. Pa si pussy.

Daca semnatura are sau nu valoare, asta va stabili justitia, nu e treaba noastra. Treaba noastra este sa observam ca niste demnitari ai statului, oameni a caror tinuta morala ar trebui sa ne fie exemplu la toti, s-au pretat la un joc abject: l-au pacalit pe seful partidului, cel care i-a scos din anonimat, si l-au lasat sa fluiere a paguba, cu semnatura lor care nu face doi bani. Asta e tinuta morala de demnitar, sau de Terchea-Berchea?

Este ca si cum te-ar imprumuta un vecin cu bani, tu i-ai semna chitanta, iar cand sa-i dai indarat gologanii, zici ca nu-i buna semnatura, sub pretext ca nu-i autentificata la notar. Ciuciu, banii!

Sa fim intelesi, nu-i iau apararea lui DD, mi-a fost lehamite todeauna de sordida sa televiziune, de discursul lui dezlanat si limbajul ca de carton, dar nici nu mi se pare normal sa se umfle partidele de la putere, ca broasca din fabula lui La Fontaine, numai pe seama altuia, mai fraier.

Pescuitorii in ape tulburi

Acum suntem intr-o faza interesanta. Dan Diaconescu nu incepe lupta cu toti ceilalti 27 de transfugi. Costa mult procesul si l-ar defavoriza un razboi de tipul "unul contra toti". Incepe cu pestele cel mare: Tudor Barbu, un nume mai televizat decat al celorlalti.

Conditia e simpla: ori da banii, ori vine inapoi in partid, spasit, nu-i cere nimeni niciun ban, dar trebuie sa divulge secretele partidului care l-a racolat.

Ce inseamna asta? Inseamna sa arate exact ce miere a lins de pe degetele sale, adica dupa caz, ce functii a primit, ce contracte avantajoase, ce alte avantaje ce aranjamanete ascunse, ca la spovedanie, daca nu cumva ca la Securitarte.

Pentru ca adevaratul razboi nu e contra transfugilor iertati, e contra marilor rechini, a pescuitorilor in ape tulburi, pe scurt contra ciocoilor. Matrapazlacurile lor se pregateste DD sa le puna pe ecran la telviziune, pe hartie la ziar si chiar pe masa la procuratura, pana la urma.

Frumos lucrat. Bineinteles ca domnul Tudor Barbu nu va ceda usor, bineinteles ca procesul va dura mult si vor cheltui amandoi cu avocatii, dar daca si justitia gaseste ca ce-i semnat e bun de palata, cu ceilalti nici nu mai trebuie proces. Se leapada ei singuri de miere cat ai zice peste.

Daca insa justitia va zice ca semnatura demnitarilor nu face nici cat o ceapa degerata, merita sa-i punem in rama, ca sa vada posteritatea ce am ales. Iar domnului Diaconescu nu-i ramane altceva mai bun de facut decat s-o ia de la zero cu disparuta Elodia si sa inflameze ascultatorii, in masura in care acestia si-au pus antena satelit pe acoperis, ca sa prinda Vaticanul.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News