La cele doua capete ale axei Bucuresti-Washington, realitatile seamana foarte putin.
Daca la Denver, Mitt Romney si Barack Obama si-au dat la gioale pe teme plictisitoare cum ar fi filosofia fiscala, reforma sanatatii, somajul, cresterea economica si deficitul (nu tu spa-ul lui SOV, nu tu sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu! si nici pixelul albastru), la Bucuresti ostilitatile se poarta in obor, in fumarnita gratarului de mici, in acordurile unei manele crestine (dupa emitent) despre Elodia Ghinescu.
Sanatatea natiunii se imputineaza cu fiecare saptamana si, daca nu trebuie sa-i dai romanului cat poate duce, inseamna ca inca mai incape. Cel putin pana la alegerile parlamentare vom studia razboiul lui Dan Diaconescu impotriva ciocoilor, pentru care s-a antrenat cateva luni infatisand si promitand poporului sau (tot mai numeros) modelul statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India, China).
Aici statul intervine masiv in economie, prin urmare strategii economici nu recomanda investitiile - sesizati ironia?
Este foarte interesant cum niciunul dintre politicienii care conteaza in economia mintii noastre nu are curajul sa dea sentinte in cazul patronului OTV - ironiile lui Victor Ponta si amenintarile cu puscaria nu sunt consistente, urmariti dumneavoastra daca exista vreo declaratie a sa care sa nu lase loc la interpretari in povestea Oltchim!
Si asta pentru ca nimeni (in afara de Traian Basescu, care mananca pufuleti in fata televizorului si se strica de ras) nu are destula minte astfel incat sa intuiasca pana unde poate ajunge Dan Diaconescu cu nebunia. Nu neaparat deoarece este papusarul din umbra, ci deoarece pana acum instinctul nu l-a inselat.
Si n-are niciun motiv sa intervina, irosind munitie, pana in preajma alegerilor, cand va fi suficient un "nu v-am spus eu?"
In rest, toata lumea umbla pe sarma si se balbaie. Pedelistii nu exclud o colaborare cu Dan Diaconescu daca PP-DD intra in Parlament, apoi dau un pas inapoi intr-un cor de sudalme retinute, cantarite. Uselistii racesc intr-una mortierele, deoarece nu au altceva la indemana odata ce au dat in gropi cu privatizarea combinatului.
Pesedistii cu aplomb, deoarece primadona lor domina prin definitie, liberalii o data la cinci zile, ca sa nu spuna cineva ca nu au fost solidari, dar nici ca s-au amestecat prea tare in afacere - sunt pregatiti sa-l sacrifice pe Chitoiu in orice moment.
Isi merita soarta! Atatia ani de propaganda la sange, timp in care Diaconescu i-a studiat ca pe insecte si a descoperit singurul adevar, cel mai simplu, si anume ca ura poporului fata de averile lor este nemarginita, nascatoare de frustrari fara leac, se razbuna.
Cineva a avut geniul sa profite si, chiar daca timpul ramas pana la alegeri nu este suficient pentru ca PP-DD sa smulga tot, oricat de intesat de amintirea familiei Ciumac ar fi, nu mai poate fi ignorat.
Pentru prima oara, politicienii traditionali mor de frica. Au, ca sa zic asa, grija zilei de maine. Macar pentru asta merita circul.
Oricare dintre ei, incepand cu Iliescu si Roman,... Vezi tot