Si Constitutia?...

Sambata, 14 Noiembrie 2015, ora 10:104549 citiri
Si Constitutia?...

Constitutia Romaniei e departe de a fi buna. Lacunara, plina de ambiguitati, lasand loc multor interpretari, ea este, oricat ar parea de paradoxal, la originea multora dintre crizele prin care s-a trecut in ultimul sfert de secol.

Citeste toate textele scrise de Radu Portocala pentru Ziare.com

Cu toate acestea, ea este legea fundamentala a tarii, cel putin deocamdata, si ar fi normal sa fie respectata cu scrupulozitate. Ceea ce nu s-a intamplat in zilele din urma.

Constitutia, de pilda, nu vorbeste nicaieri despre posibilitatea instalarii unui guvern de tehnocrati. In spiritul ei, Guvernul este o entitate politica. Ffiind format din membrii majoritatii parlamentare, se bucura de legitimitate electorala. Principiile democratice impun, in mod firesc, respectarea acestei proceduri.

Ideea guvernului de tehnocrati nu e noua in Romania. Ea a fost evocata de multe ori in anii '30, cand imposibilitatea partidelor de a obtine majoritati clare era cauza unei permanente instabilitati politice.

Fireste, atunci nu se vorbea despre tehnocrati, ci despre tehnicieni. Se poate considera, insa, ca primul care a constituit cu adevarat un guvern de tehnicieni (nu e vorba aici despre competentele ministrilor, ci despre macar teoretica lor neafiliere politica) a fost Ion Antonescu. Dupa 23 august 1944, generalul Radescu a incercat sa faca acelasi lucru pentru a scapa de comunisti, dar n-a izbutit.

Incepand cu 1990, propunerea de a se constitui un guvern de tehnicieni a revenit in nenumarate randuri, fiind abandonata sistematic pentru simplul fapt ca s-a inteles inevitabila slabiciune a unui astfel de executiv in fata Parlamentului. O configuratie de acest tip creeaza o continua opozitie intre Parlamentul ales, deci legitim, si Guvernul care nu mai e decat expresia vointei discretionare a presedintelui.

Articolul 103 alineatul 1 din Constitutie spune: "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament".

E drept ca dl. Iohannis a organizat consultari cu toate partidele, ba chiar si cu "strada", reprezentata de GDS si de doua vedete rock, dar, in cele din urma, a desemnat pe cine a vrut el - sau, poate, pe cine i-a fost "recomandat" de Uniunea Europeana.

In ce priveste echipa ministeriala care va fi constituita, daca previziunile presei se adeveresc, ea nu va fi chiar apolitica. Printre posibilii viitori ministri, unii au fost sau sunt apropiati de diverse partide. Altii fac parte din think-tank-uri occidentale, care numai neutre politic nu sunt, mai ales cand au legaturi cu reteaua de fundatii marca George Soros. Printre ei, desigur, gasim si o serie de eurocrati, colegi de la Bruxelles ai noului prim-ministru. Pe scurt, un fel de club ambiguu, despre a carui eficacitate se pot emite o serie de indoieli.

"Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei", spune articolul 80, alineatul 2. Dar ne mai aflam inca in limitele Constitutiei? Nu. Mai sunt inca respectate normele democratiei reprezentative? Nu. Tulbura aceasta situatie pe cineva? Nu. Cel putin, nu in mod declarativ.

Dl. Iohannis si-a incalcat prerogativele desemnandu-l pe dl. Ciolos, iar acesta din urma nu are alta legitimitate decat increderea pe care i-o acorda presedintele sau sprijinul colegilor sai de la Bruxelles. Aceasta a doua ipoteza ar fi extrem de grava pentru ca ne-ar intoarce la deceniile cand politica Romaniei era dictata din afara.

Cand presedintele l-a impus pe dl Ciolos - satisfacandu-si astfel vechea ambitie "vreau guvernul meu" - am asistat oare la o lovitura de stat? Din punct de vedere constitutional, s-ar putea spune ca da.

Scriitor si jurnalist, Radu Portocala este un cunoscut opozant al regimului Ceausescu. Desi traieste la Paris din 1982, a publicat numeroase editoriale in presa din Romania, dar si carti, cele mai recente vazand lumina tiparului in aceasta toamna.