Dacian Ciolos, premierul de care aveam nevoie

Duminica, 24 Iulie 2016, ora 08:4031758 citiri
Dacian Ciolos, premierul de care aveam nevoie

Sunt obisnuit ca in Romania lucrurile sa mearga destul de prost. Am simtit-o pe pielea mea de foarte multe ori. Ei bine, vara asta parca se intampla o minune. Pe langa faptul ca lucrurile merg destul de prost in continuare, simt totusi ca apare o speranta.

Citeste toate textele scrise de Iulian Bulai pentru Ziare.com

Nu ma refer explicit la o miscare in masa, chiar daca noile initiative politice au potential de a schimba Romania pe termen lung, ci ma refer la performantele Guvernului Ciolos.

Din decembrie pana acum nu este o perioada lunga, si totusi pentru prima data pentru foarte multi ani observ ca o institutie a statului roman se misca in ton cu timpul in care isi desfasoara activitatea: aplicatii online pentru a verifica transportul (si legalitatea taierilor) de lemne, un site prin care putem facem plati catre stat - evitand cozi si functionari plictisiti, dar si un prim ministru care da cravata jos si se apuca de curatat Parcul Vacaresti.

Si asta nu este tot. Acelasi prim-ministru pune punctul pe i si vorbeste pe intelesul oamenilor: coruptia mica, precum si cea mare trebuie sa dispara; atentiile din spitale, cat si spagile de la nivel inalt slabesc statul roman.

Ce vorbe simple si ce multa insemnatate au! Oare de unde vine un asemena curaj? De unde vine libertatea de a spune lucrurilor pe nume, fara a putea fi constrans cu ceva compromitator? Si mai interesant este cazul ministrului Sanatatii care merge prin spitale impreuna cu Alex Dima de la ProTV si, culmea, ii ia la intrebari pe doctori si nu ingradeste nici intrebarile jurnalistului.

Ei, asta zic si eu inovatie in organul executiv si in atitudine: sa nu ii tii in brate pe cei pentru care muncesti, sau ii reprezinti, ci sa fii tu persoana care intermediaza intrebarile dure din partea jurnalistului. Asa da ministru! Si-a inteles menirea.

Poate ca de asta avem nevoie: de oameni care sa nu apartina breslei pe care trebuie sa o conduca, pentru a nu se crea situatii de santaj sau de delasare din cauza nepotismului sau a contactelor pe care fiecare sef le are in sistemul din care provine.

Asadar, daca la Sanatate avem un economist, am putea avea un doctor la Educatie si un specialist in administratie publica la Mediu. Bineinteles, cu conditia ca cei in functie sa fie pasionati de domeniul care le este incredintat. Pe exemplul ministrului Vlad Voiculescu, sistemul ar avea de castigat datorita neimplicarii liderului in jocurile retelei pe care o conduce. Nu ca nu am mai fi avut asemenea exemple si inainte de Guvernul tehnocrat.

Imi amintesc faptul ca am avut un inginer la Educatie, si totusi nu a avut performante notabile. Deci logica cum ca poti face performanta daca nu apartii din punct de vedere profesional ministerului pe care il conduci nu se confirma automat.

Atunci care sa fie oare elementul care face diferenta? Sa fie oare doar un element personal care tine de deschiderea lui Voiculescu ce duce la denunturi din partea medicilor fata de neglijentele si abuzurile din sistem?

Poate ca raspunsul este tocmai faptul ca acesti oameni au un comportament normal al unui om care se preocupa atunci cand vede o neregula, sau care a citit bine fisa postului de ministru. E ciudat ca ne miram de asemenea exemple, mai ales pentru ca in sine nu sunt gesturi extraordinare, dar capata o aura de exclusivitate datorita raritatii lor in contextul de fata.

Personal mi-as dori ca un astfel de guvern sa continue si dupa parlamentare. Nu trebuie sa fie neaparat domnul Ciolos in frunte, dar se pare ca toate aceste semne de progres se datoreaza unui om ca fostul comisar european. Un om expus la o alta cultura a unui organ executiv (Comisia Europeana), provenind dintr-o lume cu alte standarde de calitate si cu un alt mod de a comunica. Fara fala, fara ezitari care ascund nereguli si mai ales fara promisiuni false, ci cu pasi mici si cu aplicatii online care apartin masurilor si timpului in care acest Executiv isi desfasoara activitatea.

De multe ori, disperat de ce se intampla in tara, ma gandeam ce ar fi sa aducem la conducere un domn strain de neam. Sa nu stie toate mismasurile invatate si perpetuate de ai nostri conducatori. Si impreuna cu el sa mai aducem si cateve sute de functionari din celalalte tari UE.

Sa stie sa isi faca treaba frumos, sa zambeasca omului si sa vina cu solutii concrete la "problematica drobului de sare". Fara sa imi dau seama, jumatate din dorinta parca deja mi s-a indeplinit, Dacian Ciolos este omul din afara sistemului, cu experienta in strainatate, care se intoarce in Romania si pune umarul la dezvoltarea tarii.

Ii mai lipsesc cele cateva sute de functionari straini. Spre suprinderea mea, ei sunt mai aproape decat am crede noi si nu sunt de alta nationalitate. Sunt studentii si absolventii care au studiat sau au lucrat in strainatate si sunt gata sa intre in rolul estonienilor, finlandezilor sau irlandezilor care ar fi putut schimba din temelii acest sistem.

In plus, ei au si avantajul iubirii fata de tara si fata de cei care ar trebui sa ii slujeasca. Inceputul este bun, abia astept continuarea.

Iulian Bulai este specialist in diplomatie culturala, iar din 2016 este membru cofondator al PACT - Platforma Actiunea Civica a Tinerilor.