Președintele USR Dacian Cioloș a declarat miercuri, 20 octombrie, în plenul Parlamentului că la votul de învestitură nu vrea să atace pe nimeni și a sublinia că „suntem în mijlocul furtunii”. „Indiferent de lupta politică, rezultatele le vom împărți cu cetățenii”.
În deschiderea discursului din plenul Parlamentului, premierul mandatat Dacian Cioloș a subliniat că nu vrea să atace pe cineva și le-a recomandat parlamentarilor să nu transforme ședința într-una a discursurilor politice.
„Vin aici în fața dvs pentru a vă cere un vot pentru un guvern de criză în baza mandatului președintelui României. Vin în fața dvs pentru a oferi împreună un exemplu de responsabilitate cetățenilor acestei țări. Vreau să accentuez cuvântul împreună. Indiferent de rezultatul votului, indiferent de lupta politică, rezultatele bune sau proaste le vom împărți împreună cu cetățenii.
Suntem într-un moment de criză profundă care nu mai poate fi negată sau ignorată. V-aș propune ca această ședință să nu fie una a discursurilor politice. Nu sunt aici pentru a ataca pe nimeni și nici pentru a ține discursuri memorabile să caut vinovați. Sunt aici pentru a asuma propria vină a responsabilității și superficialității din trecut”, a precizat președintele USR.
Dacian Cioloș a amintit apoi despre victimele pandemiei și, alături de parlamentari, a ținut un moment de reculegere pentru acestea.
„Cred că trebuie să înțelegem împreună uriașa putere dar și responsabilitatea care se găsește pe umerii tuturor. Pandemia a produs peste 40.000 de victime. E o uriașă tragedie. Pierderea acestor vieți înseamnă că în acest moment un sfert de milion de români a fost afectată direct de pierderea unei persoane dragi. Pandemia nu e o luptă politică. În discursul meu de azi nu doresc să fac un spectacol politic. Suntem în mijlocul furtunii și nu-mi doresc să fiu superficial”, a mai relatat Dacian Cioloș.
Liderul USR merge miercuri în Parlament, sperând să obţină votul de încredere pentru echipa sa şi pentru programul de guvernare. Cioloş ajunge în faţa Camerelor reunite, în termenul constituţional de zece zile de la nominalizarea sa pentru postul de premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în urma demiterii Executivului Cîţu prin moţiune de cenzură.