Ciolos: Problema unei crizei alimentare se poate pune, pe termen lung - Interviu (II)

Desi subliniaza ca Uniunea Europeana nu este confruntata cu riscul unei crize alimentare pe termen mediu, comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, este de parere ca, pe termen lung, aceasta este posibila.

"La nivel mondial cererea de alimente este in crestere, o crestere structurala, cauzata, in primul rand, de cresterea populatiei", a declarat Dacian Ciolos, pentru Ziare.com.

In timpul ultimei sale vizite in Romania, comisarul european s-a intalnit cu fermierii romani, carora le-a spus ca noua politica agricola comuna va propune si o schema de restructurare, care va permite modernizarea micilor ferme romanesti.

In plus, "micii fermieri vor putea beneficia de serviciile de consultanta si sprijin pentru dezvoltare economica, dar si de finantari de pana la 15.000 de euro pe ferma, acordate intr-un mod mai simplu, pentru pornirea unei afaceri".

In ce priveste subventiile agricole pentru perioada 2014-2020, Dacian Ciolos a afirmat ca Romania va primi o suma mai mare. "Fata de actuala perioada financiara, in 2014-2020 Romania va primi cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mult - si asta numai pe platile directe - in conditiile in care cele mai multe state membre vor avea bugetele inghetate sau reduse", ne-a declarat comisarul european.

Dacian Ciolos, despre ce-i lipseste agriculturii ca sa fie performanta Interviu Ziare.com (I)

Citeste mai jos a doua parte a interviului acordat Ziare.com de Dacian Ciolos:

In cadrul proiectului de reforma a Politicii agricole comune europene, pe care l-ati prezentat in octombrie, acordati o atentie deosebita micilor fermieri. In ce masura schema de sprijin propusa de dumneavoastra este benefica si pentru fermierii din Romania?

Cat de benefice sunt aceste masuri pentru micii fermieri romani ar trebui sa va spuna fermierii insisi sau autoritatile de la Bucuresti si asta se va vedea, oricum, dupa ce aceste masuri vor incepe sa fie aplicate.

Ce pot eu sa spun este ca acest proiect de reforma a venit cu un pachet de masuri specifice pentru o categorie de ferme care, pana acum, nu s-a bucurat de mult sprijin la nivelul politicii agricole europene. Insa micii fermieri nu au aparut in Europa odata cu noile state membre.

Exista in Romania, Bulgaria si Polonia, dar si in Italia, Portugalia si Grecia. Reprezinta aproape o treime din fermele Europei. Fermele mici aplica modele de productie cu impact redus asupra mediului, care sprijina pastrarea diversitatii soiurilor cultivate. Au un rol determinant in aprovizionarea pietelor locale.

Este important ca ele sa se modernizeze, sa se orienteze spre tipuri de produse cu valoare adaugata mare. Probabil ca, in timp, nu toate vor putea fi mentinute, dar este important sa li se ofere instrumente specifice de sustinere si restructurare.

Masurile propuse in pachetul de reforma raspund nevoilor lor specifice. Pe de o parte, propunem o schema de subventii care va permite statelor membre sa faca o plata fixa catre micii fermieri, intre 500 si 1.000 de euro pe an, indiferent de marimea fermei, daca opteaza pentru aceasta categorie.

Sistemul de plata va fi mult simplificat, incluzand doar un set minim de conditionalitati - practic, ferma trebuie sa orienteze cel putin o parte din productie catre piata.

Pe de alta parte, stiti bine ca in tara este inca mult pamant nelucrat pentru ca proprietarii sunt batrani sau pentru ca nu mai fac agricultura. Nu sunt nici interesati sa renunte la acel pamant, pentru ca primesc pe el o subventie si, de multe ori, acesta este singurul venit pe care il au.

Micii fermieri vor primi finantari de pana la 15.000 de euro

De aceea, in completarea platii forfetare pentru fermele mici, noua politica agricola comuna va propune si o schema de restructurare agricola, care sa sprijine modernizarea acestora.

Cei care isi dau pamantul in arenda sau il vand altor fermieri, care produc pentru piata, vor primi, din bugetul european, un fel de renta viagera, pana in 2020, cu 20 la suta mai mare decat subventia pe care ar fi primit-o ca plata forfetara.

Astfel, propunem o alternativa pentru situatia in care oamenii tineau pamantul doar de dragul subventiei si incurajam trecerea lui spre cei care au un proiect economic de productie.

In plus, in cadrul programului de dezvoltare rurala, micii fermieri vor putea beneficia de serviciile de consultanta si sprijin pentru dezvoltare economica, dar si de finantari de pana la 15.000 de euro pe ferma, acordate intr-un mod mai simplu, pentru pornirea unei afaceri.

Pe de alta parte, daca ne uitam la celalalt capat al esichierului, vedem ca reforma propusa de dumneavoastra presupune si o plafonare a subventiilor acordate marilor fermieri europeni. Romania si alte state membre nu sunt de acord cu aceasta. Ce inseamna, concret, aceasta plafonare si cum intentionati sa convingeti statele UE sa o accepte?

De ani buni, Politica agricola comuna europeana este criticata pentru ca acorda subventii foarte mari, care pot ajunge la milioane de euro, unor exploatatii agricole de mii de hectare si ca acesti bani nu fac decat sa remunereze investitii de capital.

In conditiile in care singura justificare, conform obiectivelor politicii agricole, este ca sunt acordate ca sprijin pentru veniturile agricultorilor, aceste subventii foarte mari sunt imposibil de explicat contribuabililor europeni din banii carora sunt, de fapt, platite. In plus, este o chestiune de transparenta.

In momentul de fata, nimic nu impiedica un beneficiar de subventii sa ia acesti bani si sa faca ce doreste cu ei, fara a justifica utilizarea lor in agricultura.

Daca vrem ca agricultura europeana sa progreseze, trebuie sa ne asiguram ca banii publici merg in investitii, in modernizarea agriculturii, in cresterea capacitatii de productie. Si trebuie sa facem acest proces transparent.

Numai fermele mari vor fi afectate de reducerea subventiilor

Aceasta idee de plafonare a platilor la un anumit nivel a mai fost propusa de Comisia Europeana, pana acum fiind respinsa in Consiliul de Ministri. De data aceasta insa, Comisia vine cu o abordare mult mai echilibrata.

Propune ca subventiile sa fie plafonate la 300.000 de euro pe ferma, cu un sistem de reducere progresiva care porneste de la 150.000 de euro. Pentru Romania asta inseamna ca vor fi afectate numai fermele cu peste 2000-2200 de hectare, care nu sunt multe.

Plafonarea nu se aplica intregii subventii, ci numai partii care reprezinta plata de baza, justificata ca sprijin pentru veniturile agricultorilor. Nu se aplica, spre exemplu, sumei pe care agricultorii o primesc pentru folosirea unor practici agricole durabile, prietenoase cu mediul, care reprezinta 30% din subventie.

Foarte important este ca banii economisiti prin plafonarea subventiilor vor ramane la dispozitia acelui stat membru. Vor putea fi folositi in cadrul programului de dezvoltare rurala pentru finantarea unor proiecte de inovare si investitii pentru fermieri, programe care vor fi deschise inclusiv fermelor mari.

In plus, pentru a nu defavoriza fermele care creeaza locuri de munca, costurile pe care acestea le au cu salariile si impozitele aferente vor fi scazute din suma supusa plafonarii.

Asadar, pentru fermele mari, propunerea nu vizeaza doar plafonarea subventiilor directe, ci si crearea de noi oportunitati de investitii, modernizare, inovare, transfer al rezultatelor din cercetare in productie. Banii nu se vor duce in alta parte, ci vor fi folositi intr-un mod mai eficient si mai transparent, pentru a creste credibilitatea politicii agricole comune.

Dupa analizarea tuturor acestor aspecte, Cehia, tara care s-a opus de la bun inceput plafonarii subventiilor pentru ca are multe ferme foarte mari, a anuntat, saptamana trecuta, ca nu mai are o problema cu aceasta propunere a Comisiei. Nu pot decat sa sper ca celelalte cateva state, care se opun plafonarii, vor ajunge la aceeasi concluzie.

In Romania, subventia la hectar se ridica la 176 de euro, in timp ce, in alte state, precum Olanda, Germania, Franta, ajunge la 400-500 de euro. Cand vor primi si agricultorii romani subventii la nivelul celor din statele europene dezvoltate?

Speranta mea este ca se va ajunge la aceasta convergenta a platilor directe cat mai repede, oricum, nu mai tarziu de urmatoarea perioada financiara care incepe in 2020.

Directia pe care o propun in noua politica agricola comuna este clara: subventiile vor creste progresiv, in statele membre unde se situeaza la un nivel sub media comunitara, si vor scadea progresiv si ireversibil, in statele membre care primesc o subventie la un nivel peste media comunitara.

Pe de alta parte, cred ca trebuie clarificate niste lucruri in legatura cu cifrele vehiculate. Nici Germania, nici Franta nu ajung la 400-500 de euro subventie la hectar. E important sa folosim cifrele corecte.

Fermierii din aceste doua tari primesc in jurul a 300-320 de euro la hectar. Sunt trei state membre - Italia, Belgia si Olanda care depasesc 400 de euro, pentru ca aveau o productie intensiva pe vremea cand subventia era calculata proportional cu productia.

Astazi, Romania primeste din bugetul Uniunii Europene in jurul a 100 de euro la hectar, peste care mai are posibilitatea sa acorde o subventie nationala de pana la 73 de euro. Din pacate, vestile sunt ca, anul viitor, guvernul va acorda numai o jumatate din contributia nationala.

E adevarat ca tendinta e sa ne comparam cu cei care primesc cei mai multi bani, dar nu trebuie sa uitam si ca sunt state membre care au subventii mult mai mici decat cele pe care le primesc agricultorii romani.

Spre exemplu, fermierii din tarile baltice, primesc in jurul a 50-70 de euro la hectar. Slovacii, polonezii dar si portughezii au subventii medii apropiate de ale noastre.

Aceasta este situatia de acum. De la bun inceput, obiectivul meu a fost sa reducem aceste diferente si mi-am dorit ca echilibrarea platilor directe sa fie mai rapida.

Comisia Europeana a trebuit, insa, sa faca o propunere fezabila si echilibrata bugetar si politic si sa ia in considerare elemente financiare care depasesc domeniul politicii agricole europene.

Subventia la hectar din partea UE va creste

Nu uitati ca negocierile pentru noua politica agricola comuna se desfasoara in paralel cu negocierile pentru bugetul european pentru 2014-2020 si ca, in definirea bugetului UE, se pastreaza un echilibru foarte fin intre statele membre preponderent contributoare si cele preponderent beneficiare.

Fara integrarea acestor considerente, orice propunere ar fi fost de domeniul viselor, fara sanse de materializare.

Pentru Romania, vestea buna este ca subventia la hectar din partea Uniunii Europene va creste, de la 135 de euro cat va fi in 2013 la aproximativ 200 de euro la hectar pana in 2020, cand media europeana se va situa undeva la 260 de euro la hectar. Subventiile germanilor, spre exemplu, vor scadea la 300 de euro, iar, ale francezilor, la 280 de euro la hectar.

In termeni reali, inseamna ca fata de actuala perioada financiara, in 2014-2020 Romania va primi cu aproximativ 3 miliarde de euro mai mult - si asta numai pe platile directe - in conditiile in care cele mai multe state membre vor avea bugetele inghetate sau reduse.

Domnule Ciolos, se vorbeste mult despre o criza alimentara la nivel mondial. Exista, la nivel european, semnale potrivit carora ar urma o criza alimentara in Uniunea Europeana?

Uniunea Europeana nu este confruntata cu riscul unei crize alimentare din punct de vedere al capacitatii de aprovizionare, cel putin pe termen mediu.

Si asta, in primul rand, datorita politicii agricole comune, care nu numai ca acopera, in cea mai mare parte, nevoile alimentare ale europenilor, dar a facut din UE si unul din principalii exportatori de produse agro-alimentare. Asta nu inseamna ca aceasta problema nu se va pune pe termen lung.

La nivel mondial, cererea de alimente este in crestere, o crestere structurala, cauzata, in primul rand, de cresterea populatiei. Factori precum schimbarile climatice, pierderea resurselor de sol, a biodiversitatii, fenomene meteo extreme, adauga o presiune sporita asupra productiei alimentare.

De aceea, unul din obiectivele acestei reforme a Politicii agricole comune este sa puna bazele unei agriculturi durabile, care sa raspunda acestor provocari, pe termen lung, prin cresterea productivitatii fara a epuiza, insa, resursele naturale regenerabile.

In aceasta perspectiva, agricultura viitorului se va baza pe stiinta - pentru o crestere a productiei intr-un mod sustenabil, fara excese ireversibile, dar si pe autenticitate - pentru a mentine increderea consumatorului in ceea ce mananca.

De altfel, pe aceste principii se construieste si Politica agricola comuna pe care o propun pentru perioada 2014 - 2020.

ChatGPT a fost dat în judecată, de o asociaţie de protecţie a vieţii private: "Nici chiar editorul său, OpenAI, nu îl poate opri"

Asociaţia vieneză de protecţie a vieţii private NOYB a anunţat luni că a intentat un proces în Austria împotriva programului de inteligenţă artificială generativă, deoarece "ChatGPT...

Vizita neașteptată a lui Elon Musk în China. Ce urmărește să obțină miliardarul american din întâlnirile cu oficialii comuniști VIDEO

Miliardarul american Elon Musk a sosit duminică, 28 aprilie, la Beijing, într-o vizită neanunţată, unde va discuta cu autoritățile chineze unele aspecte legate de domeniul înaltei...