45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Imaginile unei tragedii care ne urmăresc și astăzi FOTO VIDEO

Astăzi se împlinesc 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Tragedia a răpit viața a 1.570 de oameni. 1.390 dintre aceștia au murit în București, unde seismul a prăbușit 33 de clădiri.

Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, iar efectele s-au simțit în mai multe regiuni ale României. În circa 56 de secunde, seismul a luat viețile a circa 1.500 de victime, dintre care, peste 1.390 numai în Bucureşti. Cutremurul a distrus peste 33 de clădiri mari din centrul Capitalei.

Pe bulevardele Magheru, Calea Victoriei și Nicolae Bălcescu și pe străzile din vecinătate erau grămezi de moloz și fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri: blocul ”Casata”, blocul ”Scala”, blocul ”Dunărea”, blocul ”Nestor”, blocul ”Belvedere”, blocul ”Continental”.

Ce scria Agerpres pe 7 martie 1977

Într-un reportaj transmis de AGERPRES în ziua de 7 martie 1977, pe fluxul Ştiri interne, se preciza că între ”construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace”.

Imagine cu blocul Dunărea, Universitate FOTO / muzeuldefotografie.ro

Prima clădire prăbuşită pe care trecătorii o întâlneau, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Celebră pentru specialităţile sale (profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata), clădirea a fost reconstruită în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie. Ulterior, în spaţiul de la parterul clădirii au fost amenajate alte magazine. În imediata vecinătate, tot pe bulevard, erau ruinele blocului care avea la parter terasa "Grădiniţa". Clădirea a fost reconstruită, iar în prezent la parterul acesteia este un restaurant de tip fast-food.

Mergând mai departe spre Universitate, tot pe partea stângă, pe bd. Magheru colţ cu str. C.A. Rosetti, un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz. Cofetăria Scala se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine - Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri. În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine.

Chiar lângă Universitate, în faţa Facultăţii de Arhitectură, pe partea dreaptă a bulevardului Nicolae Bălcescu, erau ruinele blocului care avea la parter restaurantul Dunărea. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate - Biserica Enei -, construcţia nouă fiind ridicată pe locul fostului bloc Dunărea şi al bisericii Enei.

Imagine cu blocul Casata, unde și-a pierdut viața marele actor Toma Caragiu FOTO / adevarul.ro

Vizavi de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental şi cele ale clădirii lipite de acest bloc. Construcţia ridicată ulterior, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri.

În spatele Teatrului Naţional, pe strada Alexandru Sahia (actuala J.L.Calderon), nr. 35, la intersecţia cu str. Maria Rosetti, erau trei blocuri lipite. În seara de 4 martie 1977, blocul din mijloc s-a prăbuşit, celelalte două rămânând intacte. Pe acelaşi loc s-a ridicat un alt bloc, mai înalt decât cel care s-a transformat într-un munte de moloz în urma cutremurului.

Tot în spatele Teatrului Naţional, pe str. Tudor Arghezi, s-a prăbuşit imobilul de la nr. 1.

Pe Calea Victoriei, aproape de intersecţia cu str. Ştirbei Vodă, se afla blocul care avea la parter celebra cofetărie Nestor, renumită pentru cele mai fine bomboane de ciocolată, dar şi pentru alte specialităţi dulci. Şi acest bloc s-a prăbuşit la 4 martie 1977. Pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un bloc, ulterior acesta intrând în ansamblul care a format Hotelul Bucureşti. În prezent, acolo se află Hotel Radisson.

Chiar şi blocuri mai noi au avut de suferit în urma seismului din 4 martie 1977 - blocul OD 16 din cartierul Militari şi blocul din şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu.

După 45 de ani de la tragicele evenimente din 4 martie 1977, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. În cele mai multe cazuri, s-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament. În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile unde se aflau au dispărut prin reamenajarea, în anii '80, a cartierelor care au intrat în ceea ce s-a numit la acea vreme Centrul Civic al Capitalei.

Zimnicea, orașul unde s-au raportat cele mai catastrofale distrugeri

Marian Nedelcu, fost controlor de trafic în judeţul Teleorman, acum pensionar în Zimncea, cel mai sudic oraș al României, avea 23 de ani la cutremur. Povestește că seismul a zguduit casele din oraș, dar că nu l-a distrus în proporție de 80% cum au declarat organelor de partid la București.

Oameni pe străzile din Zimnicea după cutremur FOTO / Marian Nedelcu

”Seara am ieşit pe la 9 jumate, cam aşa, şi la mine casa a fost zdruncinată. (…) Era filmul ăla bulgăresc la televizor. Am ieşit afară şi am văzut o flacără galbenă aicea - în dreptul serelor, la intrare în Zimnicea, în zona transformatoarelor electrice. A fost o flacără foarte puternică“, povesteşte Marian Nedelcu, pentru adevarul.ro.

A doua zi după cutremur și-a luat aparatul foto şi a început să fac poze peste tot. ”Vă daţi seama să te duci să faci poze şi să vezi aproape totul demolat“, spunea bărbatul.

Casă din Zimnicea, distrusă de cutremur FOTO / Marian Nedelcu

Marcel Constantinescu, fost învățător în Zimnicea, afirma, în 2018, că seismul l-a speriat peste măsură, potrivit sursei citate.

”Când am ajuns în stradă, în sud-vest, spre bulgari, venea un vuiet de nu mai ştiam ce se întâmplă. În atmosferă descărcări electrice. Am zis: gata, a venit sfârşitul lumii. Când vuietul a ajuns în dreptul nostru au început să cadă casele, de jur împrejur”, afirmă fostul învățător.

Unele case din Zimnicea au fost distruse în totalitate de seismul din 1977 FOTO / Marian Nedelcu

Mai spune că după ce s-a terminat cutremurul, organele de partid au hotărât să se facă blocuri. ”Aveau de gând să dărâme tot oraşul să construiască blocuri. O idee tâmpită! Păi pentru cine le construia? (…) Au rămas blocurile care se văd, nişte schelete“, adaugă acesta.

Cine este mecanicul de locomotivă care a evitat o tragedie, după ce o autospecială ISU a forțat trecerea de cale ferată în Brașov FOTO/VIDEO

Un mecanic de la Depoul Brașov-Secția Teiuș a fost felicitat de CFR, după ce a reușit să evite la limită o mașină de pompieri care a forțat trecerea de cale ferată. Șoferul...

Valul de caniculă de la începutul lui aprilie a ucis cel puțin 100 de oameni din regiunea Sahel. S-au înregistrat 48,5 de grade Celsius

Valul de căldură - care a paralizat electricitatea, sisteme de sănătate, a ucis oameni şi le-a afectat activităţile agricole - care a afectat Sahelul la începutul lui aprilie este legat de...