Nicio investiție în infrastructură la Compania Aeroporturi București, în 5 ani. În schimb, cheltuielile cu angajații s-au dublat

Miercuri, 26 Octombrie 2022, ora 15:03
2489 citiri
Nicio investiție în infrastructură la Compania Aeroporturi București, în 5 ani. În schimb, cheltuielile cu angajații s-au dublat
Curtea de Conturi a realizat un raport de audit al performanţei Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti FOTO: Arhivă Ziare.com

Curtea de Conturi notează într-un raport că în perioada 2014-2019 nu s-a realizat nicio investiţie în infrastructura aeroportuară la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti.

Amânarea investiţiilor s-a suprapus cu creşterea nejustificată a numărului de angajaţi şi dublarea cheltuielilor de personal în 2019 comparativ cu 2014.

”Instabilitatea de la nivelul managementului, dar şi lipsa de implicare şi asumare a factorilor decizionali din cadrul CNAB, au dus la zero investiţii în infrastructura aeroportuară, deşi prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiei au fost alocate sume importante pentru modernizarea acesteia”, se arată în sinteza Raportului.

Sursa citată menţionează că lipsa investiţiilor în infrastructura aeroportuară din România în perioada auditată, în condiţiile creşterii semnificative a traficului aerian, a impus restricţii de operare, afectând performanţa aeroportuară şi scăzând gradul de satisfacţie a pasagerilor.

“Creşterea exponenţială a traficului de pasageri, dar şi contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) - Otopeni, au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului pe anumite intervale de vârf de trafic, precum şi la creşterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităţilor de control, reflectând astfel discrepanţa între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor şi cererea de trafic.

Cu toate acestea, activitatea financiară a CNAB a înregistrat rezultate pozitive, ca urmare a creşterii semnificative a traficului aerian pe AIHCB şi a creşterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. Astfel, numărul de pasageri care au tranzitat acest aeroport în 2019 a fost cu aproape 77% mai mare decât în anul 2014”, se mai arată în audit.

Curtea de Conturi a adăugat că activitatea CNAB a fost influenţată de rezultatele negative înregistrate de Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu.

“Pe de altă parte, lipsa de implicare şi numeroasele schimbări în structura managerială a CNAB au dus la dezvoltarea insuficientă a transportului aerian cargo la AIHCB, cu consecinţe negative asupra performanţei financiare a acestuia.

În acelaşi timp, activitatea CNAB a fost influenţată de rezultatele negative înregistrate de Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu (AIBBAV), generate de subutilizarea infrastructurii aeroportuare.

Astfel, veniturile totale din activitatea desfăşurată la AIBBAV nu au acoperit nivelul cheltuielilor, în perioada 2014-2019 aeroportul înregistrând doar rezultate negative. Decalajul semnificativ dintre venituri şi cheltuieli a fost generat atât de limitarea traficului de pasageri pe aeroport, cât şi de creşterea cheltuielilor operaţionale, în principal a cheltuielilor cu personalul”, se mai precizează în raportul de audit.

Curtea de Conturi mai notează că în perioada 2014 - 2019, în cazul a opt dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate, iar excepţie au făcut aeroporturile din Craiova, Iaşi şi Cluj Napoca.

Astfel, la Craiova, au existat situaţii în care capacitatea de procesare a pasagerilor a fost depăşită, infrastructura devenind subdimensionată, în principal la orele de vârf.

La Iaşi, infrastructura aeroportuară a fost utilizată la capacitate maximă, iar la Cluj infrastructura aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluţia traficului aerian înregistrat pe aeroport.

“În cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iaşi, Cluj) patrimoniul a fost administrat şi exploatat în mod performant, beneficiile implementării investiţiilor creând premisele creşterii eficienţei utilizării aeroporturilor şi a atractivităţii acestora pentru beneficiari.

Din punct de vedere financiar, în perioada 2014-2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-şi susţină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iaşi şi Cluj au înregistrat profit. De asemenea, începând cu anul 2019, aeroportul din Suceava a înregistrat profit, devenind independent din punct de vedere financiar.

Deşi Aeroportul Kogălniceanu dispune de un terminal cargo, managementul acestuia nu a reuşit atragerea de operatori aerieni care să desfăşoare activităţi în domeniul transportului aerian de marfă, indicatorii fizici aferenţi cantităţii de marfă transportate fiind aproape inexistenţi”, a mai transmis Curtea de Conturi.

SUA, mesaj puternic de apreciere și susținere pentru România, la 20 de ani de la aderarea la NATO FOTO
SUA, mesaj puternic de apreciere și susținere pentru România, la 20 de ani de la aderarea la NATO FOTO
România a jucat un rol crucial în promovarea securităţii şi cooperării în cadrul NATO, contribuind la operaţiunile de menţinere a păcii şi sporind interoperabilitatea între statele...
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat vineri, 29 martie, că alianţa PSD-PNL poate lua la redistribuire 20 de mandate de europarlamentari. Europarlamentarul susține că AUR va...
#Curte Conturi, #raport, #aeroporturi Bucuresti, #deficiente, #lipsa, #investitii , #aeroport
Comentarii
Poza Nonpolitikon
Nonpolitikon
rank 5
Întrebarea-i de ce n-are fiecare județ măcar un aeroport! Çă de