De ce erau romii proprietatea statului pe vremuri. Cum erau ei împărțiți

Romii au fost dintotdeauna o populație interesantă pentru istorici, care susțin că există ca etnie încă din secolul al XI-lea, când au fost aduși de bizantini din Siria. A urmat însă marea lor plecare din India, ca urmare a certurilor dintre șefi, o parte dintre nomazi luând calea nordului Africii, iar cealaltă parte mergând spre Europa.

Istoricii susțin că odată cu năvălirile triburilor mongolice, au apărut și romii, care au servit drept robi, fiind umiliți de către tătari, dar dovedindu-se foarte credincioși noilor stăpâni.

Romii, împărțiți în trei categorii

Se confirmă faptul că drumul pe care s-au infiltrat romii în principatele române coincide cu drumul năvălirilor mongole, istoricul Nicolae Iorga fiind unul dintre susţinătorii acestei idei.

Romii au fost împărțiți în trei categorii, respectiv ţiganii domneşti, romii mănăstireşti şi romii boiereşti.

Prima categorie, romii domneşti, se considera că sunt proprietatea statului, aceștia având preocupări în domeniul prelucrării metalelor.

Practic, este vorba despre romii căldărari de azi, care erau tot timpul plecați pe drumuri cu acele renumite căruțe cu coviltir, pe timpul iernii locuind în bordeie săpate în pământ. Tot țigani domnești erau și lingurarii, dar și țiganii ursari, care dresau urșii, țiganii rudari, cu ocupații în zona mineritului. Boierii plăteau bani buni pentru a-i avea în stăpânire.

“Din multele acte de danie ale lui Ştefan cel Mare, vedem că viteazul şi cucernicul ctitor nu se sfia să-şi aducă robi şi din Ţara Românească, bineînţeles robi ţigani, după cum rezultă din documente. Pe 16 martie 1490, Ştefan cel Mare dăruieşte mănăstirii Putna unsprezece sălaşe de ţigani, din ţiganii săi proprii aduşi din Ţara Românească. Că Ştefan cel Mare a luat ca pradă de război ţigani din Muntenia o spun şi cronicile timpului”, susține istoricul George Potra, care s-a preocupat de studiul etniei.

La 1850 erau peste 200.000 de țigani în cele două principate române

Romii mănăstirești sunt cea de a doua categorie de robi, destul de numeroși și ei. La acea vreme, domnii Moldovei și Țării Românești ctitoreau mănăstiri, pe care le înzestrau cu sălașe de țigani, fiind găsite foarte multe dovezi în acest sens.

În fine, cea de a treia categorie de romi erau cei boierești, care proveneau din

din daniile domneşti, cuceririle de război, dar și din moşteniri, cumpărări şi schimburi. Ei făceau parte din zestrea pe care boieroaicele o aduceau atunci când se căsătoreau.

“La capitolul bucătărie sunt menţionate toate vasele şi obiectele trebuincioase, în plus o ţigancă văduvă, probabil bucătăreasă sau femeie de ajutor şi două fete de ţigan în casă”, se arată într-un document al timpului.

În documentele vremii se specifică că cele două principate române aveau, la 1850, peste 200.000 de țigani, în condițiile în care în toată Europa nu erau mai mulți de un milion de etnici.

Pe 20 februarie 1856 a avut loc dezrobirea romilor, promulgată prin ”Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Romanesc” de domnitorul Barbu Ştirbei, în urma unui proces complex pornit de Mihail Kogălniceanu.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...