Romania, tara care si-a trimis aiurea propriii sai monstri sacri

Pare de necrezut, dar tara noastra, unde mediocritatea se erijeaza in somitate, semidoctii se inghesuie sa ne conduca, iar nontalentul nu se sfieste sa apuce microfonul ca sa-si expuna maiestria cacofonica pe micul ecran, a dat lumii personalitati de cea mai inalta clasa, cu care altii si-au impodobit tezaurul propriei lor culturi.

Nu exista nici o indoiala ca suntem un popor talentat, dar talentatii nostri sunt cunoscuti mai mult ca virtuosi francezi, maestri italieni, somitati americane, chiar emeriti rusi, desi sunt nascuti in Romania, desi au invatat in scoli romanesti, si, in acte, unii inca mai poarta nume autohtone.

Nu e greu sa-ti dai seama ca pe unul din cei mai de seama scriitori ai secolului XX, Eugene Ionesco, il chema Eugen Ionescu. A debutat intr-o revista condusa de Tudor Arghezi, la Bucuresti, si a continuat la Paris. Enciclopedia Larousse il consemneaza ca 'scriitor francez, de origina romana' si membru al Academiei Franceze. Al Academiei Romane - nu.

Asa cum Eugen Ionescu fusese scriitor francez, marele Constantin Brancusi a fost, si el, sculptor francez, tot de origina romana. Capodoperele sale sunt privite cu respect in galerii occidentale, dar oltenii trec indiferenti pe langa cele cateva, amplasate chiar de autor in Targu Jiu si socotite de localnici mai mult ciudatenii decat monumente.

Nimic insa nu este mai spectaculos decat evolutia virtuosilor romani, pe scenele altora. Putini stiu ca opera 'Tosca' a marelui Puccini a fost scrisa anume pentru romanca Hariclea Darclee, care a si interpretat rolul titular, in premiera absoluta, la Roma.

In acte, Hariclea se numea Haricli. Numele poarta rezonanta specifica aromanilor proveniti din Grecia. Mama se numea Maria Haricli, nascuta Aslan, nepoata directa a domnitei Mavrocordat, iar tatal, Ion Haricli, era mare proprietar in Teleorman. Artista si-a confectionat singura numele de scena, Hariclea Darclee, care a consacrat-o.

Pe dirijorul Sergiu Celibidache, nascut la Roman, scolit la Iasi si la Bucuresti, multi europeni il considera german. Cu atat mai putin le-ar veni sa creada ca biografii fac o legatura (inca insuficient probata) intre numele dirijorului Herbert von Karajan si numele Caraiani - frecvent printre aromanii din peninsula balcanica.

Tenorul Dimitrie Onofrei, nascut si scolarizat la Iasi, a devenit american imediat ce s-a stabilit in SUA si a cules aplauze, ca american, pe toate scenele mari ale lumii. Piatra de mormant, aflata in cimitirul orasului Bethlehem din statul Pennsylvania, consemneaza ca tenorul a trait 96 de ani si specifica 36 scene mari ale lumii, unde a cantat. Nu aminteste de scena bucuresteana - poate prea mica, poate prea necunoscuta pentru un american.

Imediat dupa razboi, amenintarea comunista a trimis valorosi artisti romani pe meleagurile altora. George Enescu a cunoscut culmea gloriei la Paris, dar fara sa-si frantuzeasca nici numele, nici originea. In schimb, tenorul Tomel (Toma) Spataru, ajuns la acadenmia Santa Cecilia din Roma, a devenit Tomasso Spataro, si, odata cu asta, curat italian, fara nici o referire la Romania, unde cantase ani buni.

In aceeasi perioada, scenele lumii au gazduit alti pribegi, personalitati de mare prestigiu ai artei muzicale: tenorul Emil Marinescu si mezzosoprana Maria Moreanu la Venetia, soprana Lucia Bercescu-Turcanu in Italia si Austria, sotul ei, Constantin Turcanu in Austria.

In zilele noastre, romanca Angela Gheorghiu din Adjud n-a simtit nevoia, nici ea, sa-si schimbe numele cand a ajuns monstrul sacru al operelor din Occident si partenera de prima mana a lui Placido Domingo.

Pastrand proportiile, nu pot, totusi, sa inchei fara sa amintesc de lautarul Brutaru din Tulcea, de etnie rroma, al carui fiu si-a frantuzit numele in Georges Boulanger (boulanger = brutar), devenind violonist de frunte si compozitor in Germania.

Fara sa fie chiar un "monstru sacru", a lasat mostenire tezaurului european o compozitie de referinta: romanta pentru vioara "Avant de mourir" (cunoscuta in tarile anglofone sub titlul "My Prayer").

Imi vine sa cred ca, inca de pe atunci, Europa se uita chioras la noi, de vreme ce Georges Boulanger se prezenta, in Germania, ca francez get-beget (desigur, datorita numelui de imprumut), parca s-ar rusina sa lase de banuit ca incantatorul sau "Avant de mourir" provine de la un cetatean roman, fiu de lautar, de etnie rroma.

Băsescu despre retragerea lui Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei: ”Nu pot să vă spun. A fost o discuţie privată. Gândiţi-vă la soluţia abruptă pe care i-am dat-o”

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat duminică seara, 28 aprilie, că a avut o discuție privată cu medicul Cătălin Cîrstoiu privind cursa pentru Primăria Capitalei. Traian...

Traian Băsescu dezvăluie care e singura situație în care Gabriela Firea ar putea câștiga Primăria Capitalei. „Pentru Ciolacu nu va fi bine”

Fostul președinte Traian Băsescu a comentat duminică seara, 28 aprilie, într-o emisiune la Digi24, șansele Gabrielei Firea de a câștiga alegerile locale. Fostul șef al statului este de...