Opinii: Cine suntem?

Intrebarea se refera la noi, ca oameni, si poate fi pusa de pe diverse pozitii. De exemplu din perspectiva psihologilor vedem unele lucruri, din punct de vedere religios avem probabil alte raspunsuri, pentru sociologi altele, etc.

Pe de alta parte, raspunsul pe care il da un om la aceasta intrebare ar putea fi valabil doar pentru el. Cineva are o definitie despre sine, altcineva alta, deoarece se identifica cu altceva. O persoana se poate socoti om atunci cand a reusit sa iasa cumva in evidenta, (prin posesiuni, pozitii sociale, asemanarea cu un model, etc.) alta dupa cat a reusit sa descopere umanul din ceilalti si sa ii slujeasca.

Partea frumoasa si interesanta este ca ne putem alege ce inseamna a fi om pentru noi, chiar daca exista presiuni din mediu, ale unor grupuri, asupra noastra. Evident ca puterea lor de influenta depinde de creditul pe care li-l acordam, de masura in care le dam crezare sau le infruntam pozitia.

Modul obisnuit de a da ne construi idealul de om spre care aspiram este prin intermediul valorilor si preferintelor. Pornind de la chemarea proprie cercetam mediul si consideram valoroase anumite moduri de a fi.

Pentru unii, a fi un artist boem este ceva laudabil, pentru altii este doar rezultatul nevoii de afirmare a individualitatii. Sunt oameni pentru care a se jertfi pentru semeni este cel mai frumos lucru, pentru altii acesta e cel mai stupid lucru.

Intr-o varietate asa de larga de optiuni exista totusi o perspectiva integratoare. Este suficient sa privim mai atent la organismele vii precum celulele. Stim despre ele ca sunt atat de perfectionate incat pot lucra chiar cu atomii individuali, (ex. pompele de sodiu din membrane) dar si faptul ca prezinta in mare toate caracteristicile organismelor mari, chiar si fenomenul de invatare (pot construi antigene pentru microbi noi si transmite mai departe urmasilor informatia despre neutralizarea lor).

Sansele lor de evolutie pentru a raspunde mai bine la provocarile mediului ar fi ori prin extinderea propriei membrane, ori prin asocierea in colonii, ori prin formarea de organisme pluricelulare.

Prima varianta are totusi limite fizice clare. Subtirimea membranei nu permite formarea unor celule oricat de mari. Nu se poate ingrosa fara a-i fi afectata functionalitatea. Trairea in colonii nu inseamna evolutie, ci doar cooperare, asociere pentru a beneficia de avantajele grupului (protectie, informare, etc.).

Provocarea formarii unui organism pluricelular este foarte mare, fiecare celula trebuind sa serveasca intr-un mod specific intregul. Ea va renunta la o parte libertatea ei pentru a fi parte la ceva mai mare, dar va scapa astfel si de alte sarcini. De exemplu, primeste hrana de la grup ca sa filtreze sangele (nefronul) sau sa formeze complexe autostrazi informationale (neuronul). Astfel, poate participa la formarea a ceva foarte tare si imobil precum oasele, ori va lupta corp la corp, precum limfocitele cu invadatorii.

Revenind la om, acesta poate alege, la fel ca celula, propriul destin. Acesta poate actiona asupra mediului si a semenilor pentru a trage foloase doar pentru el (caz in care ignora societatea, se foloseste de ea) sau poate participa in grup la dobandirea celor necesare, (acum este interesat de castigul pentru familia sau grupul lui).

Este greu de crezut pentru unii, dar omul mai poate participa si la formarea unui organism suprauman unitar. El se construieste in biserica crestina si presupune nasterea din nou si trairea in Duh. Prin Duhul Sfant se face legatura intre membrii acestui organism,

Moartea pentru lumea individualitatii este pretul integrarii intr-un intreg supraindividual. Participarea la aceasta comuniune prin Duhul Sfant este o satisfactie mai mare pentru acesti oameni decat orice satisfactie individuala.

In general, oamenii aleg dintre aceste trei optiuni pe cea care li se potriveste mai bine. Indicatorul cel mai bun al alegerii este grija sau preocuparile pe care le are omul. Prin ea (ele) omul isi orienteaza comportamentul spre a satisface nevoia lui.

Daca are nevoie de o traire la maxim a potentialitatii sale va cauta sa se integreze in organismul supraindividual, iar daca doreste sa isi dezvolte anumite potentialitati va actiona in acel sens (dezvoltarea unui talent - de a face bani, de a canta frumos, etc.).

Heidegger a facut distinctie clara si intre ce inseamna grija, respectiv preocupare. El spune ca existenta individuala autentica si trairea laolalta autentica se gasesc doar cand moartea este infruntata cu barbatie, nu atunci cand ne refugiem in diverse preocupari spre a uita de ea. El argumenteaza foarte bine ca doar "sfarsitu" unei vieti (individuale) este inceputul uneia mai bune (participare la supraindividual).

Poti fi o valoare doar daca esti hotarat in ceea ce faci, adica ti-ai dezvoltat cu sarguinta talentul. Odata dezvoltat s-ar putea sa simti nevoia sa ii servesti si pe altii cu el, iar atunci cauti sa intri in biserica, daca un laolalta cu cei ce au preocupari asemanatoare se dovedeste nesatisfacator.

Biserica crestina nu se lauda cu acestea. Insa cine aprofundeaza ce este ea, constata ca aici este mai mult decat necesara calatoria cu intrebarea, evolutia in sensul integrarii, iar atitudinile rigide, cum se vad la suprafata ei, sunt respinse. Din perspectiva ei, cei care proclama spiritul liber ateu si evolutia sunt deja incremeniti intr-o viziune moarta, lipsita tocmai de ceea ce ei proclama - evolutie si cercetarea profunda a lucrurilor.

Suntem ceea ce alegem sa fim si marturisim cine suntem prin fiecare vorba si fapta pe care o facem. Intentia din spatele ei se vede mai devreme sau mai tarziu pentru ca realizarea ei este principala noastra grija. Probabil din acest motiv Heidegger identifica Fiinta (Dasein) cu grija. Nu suntem trecutul, nici ceea ce visam sa fim, ci ceea ce ne determina viata, ceea ce cultivam, crestem in aceasta clipa.

Din fericire, daca nu ne place de noi ne putem schimba, iar daca ne simtim ontologic prea singuri si vrem a infrunta si moartea, putem cauta comuniunea nemuritoare.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...