Mostenirea evreiasca germana in muzica, istorie, teatru si arta intr-un proiect cultural-educational inedit pentru publicul larg din Romania si strainatate

Miercuri, 16 Iunie 2021, ora 16:164688 citiri
Mostenirea evreiasca germana in muzica, istorie, teatru si arta intr-un proiect cultural-educational inedit pentru publicul larg din Romania si strainatate
proiect cultural-educational FOTO: laude-reut.ro

Cea de a doua sesiune a proiectului international 1700 de ani de istorie si cultura evreo-germana (321-2021) s-a desfasurat in format hibrid, din studioul Laude-Reut si online catre elevi, studenti, profesori si publicul larg din Romania, Israel si Germania, in 15 iunie 2021.

Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Ion Ionita, senior editor Adevarul si redactor sef al revistei Historia, avandu-i ca invitati pe doamna Maike Freytag, sefa sectiei de presa si protocol din Ambasada Germaniei in Romania, E.S. Ambasadorul Emil Hurezeanu, fost sef al misiunii diplomatice romane in Berlin (2015-2021) si actualmente la Viena, domnul Remus Pricopie, rector si profesor universitar dr. la SNSPA, doamna Maia Morgenstern, actrita a scenei internationale si director al Teatrului Evreiesc de Stat, domnul Adrian Cioroianu, profesor universitar, istoric si diplomat, domnul Daniel Jinga, dirijor al Orchestrei Metropolitane si director al Operei Nationale Bucuresti, alaturi de Tova Ben Nun-Cherbis, presedinte fondator al Fundatiei Magna cum Laude-Reut - Complexul Educational Laude-Reut.


Caption: 1700 de ani de istorie si cultura evreo-germana - sesiunea 2, live din studioul Laude-Reut, 15 iunie 2021

Invitatii au prezentat importanta si scopul acestei celebrari organizata de Guvernul Germaniei prin Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada Germaniei la Bucuresti si Asociatia 1700 de ani de viata evreiasca in Germania, la initiativa carora s-au aliat cu entuziasm Fundatia Magna cum Laude-Reut, Complexul Educational Laude-Reut si Fundatia Reut in calitate de organizatori, sub patronajul Ministerului Culturii din Romania si cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Germania, a Ambasadei Israelului in Romania, a Institutului Cultural Roman, a Muzeului National de Arta al Romaniei, Fundatiei MV Schmidt, Teatrului Evreiesc de Stat, Orchestrei Metropolitane Bucuresti, World Zionist Organization si Habonim Dror.

Editia actuala a acoperit tematica muzicii klezmer, cu o inregistrare aparte realizata la Frankfurt de artista Dana Barak din Germania, care a prezentat subtilitatile acestui gen muzical, ale carui interferente cu traditia romaneasca sunt de asemenea putin cunoscute. De exemplu, un cantec klezmer precum "Rumania Rumania", a carui linie melodica este inspirata de o hora romaneasca, nu doar ca a intrat in patrimoniul cultural al diasporei evreiesti europene, dar a fost "adoptat" inclusiv de muzicieni evrei fara legaturi cu Romania, devenind celebru in interpretarea lui Aron Lebedeff, muzician evreu de origine ucraineana emigrat in SUA. (Puteti asculta aici interpretarea in idis a lui Lebedeff, in care se aud cuvinte precum "mamaliga", "pastrama", "carnati", "castravete" si, desigur, "vain".) In Germania, traditia klezmer a influentat figuri de prim rang ale istoriei muzicii, ca Gustav Mahler.

Parte a acestui periplu emotionant prin 1700 ani de traditie s-au aflat momentele istorice impartasite de istoricul Adrian Cioroianu care, alaturi de actrita Maia Morgenstern si trupa Teatrului Evreiesc de Stat, impreuna cu Orchestra Metropolitana Bucuresti, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, au oferit o perspectiva inedita a mostenirii evreiesti in istoria, muzica si teatrul german.

Totodata, spectatorii l-au avut ghid pe ambasadorul Emil Hurezeanu pentru cele mai importante repere ale vietuirii evreilor in capitala germana, iar elevii Laude-Reut si-au afirmat pozitia pentru toleranta si multiculturalitate, intr-o inregistrare realizata de Digi24 pentru emisiunea Pasaport Diplomatic.

Partenerii media ai proiectului sunt TVR, Historia, Adevarul, Radio Romania Actualitati, Spotmedia si MediaUno.

Sesiunile urmatoare vor avea loc in lunile octombrie si noiembrie. Publicul larg se poate inscrie pentru a participa trimitand un mesaj la adresa 1700ani@laude-reut.ro
Proiectul se va incheia cu o carte martor lansata in cadrul unei receptii finale. Participantii pot transmite impresiile si mesajele personale pentru cartea martor, in limita a maximum 500 de cuvinte, la adresa 1700ani@laude-reut.ro