Mastile populare devenite celebre peste hotare, pe cale de disparitie. Mesterul din Vrancea care se lupta pentru conservarea traditiei

Pavel Lupasc din satul Nereju, judetul Vrancea, se numara printre putinii mesteri din Romania care mai fac fluiere, buciume si masti populare, meserie pe care a invatat-o in copilarie si pe care acum se straduie sa o transmita si copiilor de astazi.

El a fost prezent la Targul Creatorilor Populari care a avut loc in Muzeul in aer liber din padurea Dumbrava Sibiului, la mijlocul lunii august, fiind recomandat de muzeografii sibieni ca unul dintre cei mai autentici mesteri populari romani.

Pavel Lupasc a inceput sa faca masti populare in copilarie si acum ii invata pe copiii care vin la Centrul Cultural din Vrancea sculptura, dogarie, cum se fac instrumente muzicale si obiecte de cult, masca fiind considerata un obiect de cult.

"Mastile le faceam de cand eram copil. Ma duceam cu plugul, la sarbatorile de iarna. Prima data am facut din alea din piele, era mai usor. (...) Pe urma am facut si din astea de lemn. Am plecat la scoala, am plecat la munca o perioada de timp dupa care m-am intors inapoi in sat prin 1985 si m-am casatorit cu Tudorita, sotia mea, socrul meu fiind un mester care lucra fluiere, dogarie, linguri, troite, tot felul de obiecte de uz casnic care se foloseau in gospodaria taraneasca. Mi-a placut si am inceput sa il ajut pe el la facut de fluiere in timpul meu liber. Am fost cu el la Muzeul Satului la Bucuresti, unde l-am ajutat de adus niste obiecte acolo, la galerie. Si acolo am vazut ca aveau masti la vanzare, facute de un mester din Moldova, Albu Ioan. Si am zis ca si eu pot sa fac masti. Am venit acasa si am inceput sa fac masti. A doua tura cand s-a dus socrul meu cu marfa, am dus si mastile mele si le-a placut foarte mult la muzeografe. (...) Dupa doua-trei saptamani am primit banii acasa, pe urma am facut altele. Si pe urma au inceput sa ma cheme la targ, la Muzeul Satului", a relatat, pentru AGERPRES, Pavel Lupasc.

Mesterul din Nereju este acum o prezenta constanta la targurile si expozitiile de arta populara din tara. Este castigator a mai multor premii intai la concursurile dedicate mesterilor populari, atat individual, cat si cu copiii carora le transmite mai departe traditia.

Cel mai greu lucru pentru Pavel Lupasc a fost sa deprinda taina unui fluier bun, in conditiile in care el nu stie sa cante la acest instrument.

"Fluierele le fac eu de la cap la coada. Am invatat de la socrul meu. Acesta a fost cel mai greu lucru pe care l-am invatat in viata mea, (...) e greu sa-i pui dopul si vrana, acolo e cel mai greu sa-i dai vantul, sa-i dai sunetul, tonul, claritate. Eu nestiind sa cant la fluier, am reusit sa fac fluiere si cavale, ocarine. Reusesc sa le fac chiar foarte bune. (...) Sunt singurul care mai fac buciume prin zona, pe acolo. Fluiere suntem cativa in tara care mai facem, nu sunt zece, cinci care mai facem fluiere bune", a povestit Pavel Lupasc.

Ca sa faci un bucium, e nevoie de un singur lemn potrivit, care creste de regula pe marginea unui parau si care trebuie sa fie si drept si stramb.

"Sa stiti ca e greu sa iti procuri lemnul, sa il pui la uscat (...). Si lemnul, te duci prin padure, umbli o zi intreaga sa gasesti un lemn din acesta de bucium. El creste asa din marginea unui parau, pe o coasta asa iese din pamant asa, culcat si dupa aceea pleaca varful in sus, dupa lumina. Si trebuie sa fie si stramb si drept, ca sa spun asa. Buciumul este dintr-o singura bucata", a spus Pavel Lupasc.

In Nereju doi mesteri se mai pricep sa faca masti traditionale romanesti. Unul din ei este Pavel Lupasc.

"Mastile s-au folosit inainte, demult, prin anii 1950, inainte si dupa razboi, s-au folosit la priveghi. Cand murea un om batran, de moarte naturala, oamenii care erau in comunitate veneau cu mastile astea pe cap, la mort acasa si il boceau. Cam ce a facut el in tot cursul vietii. (...) pacatele erau spuse de cei cu care a trait impreuna si le stiau. In spatele mastii se putea ascunde orice fata. (...) In ziua de astazi, mastile se folosesc la sarbatorile de iarna, la moartea anului vechi si venirea anului nou. Deci, in ultima zi a anului care pleaca, in sat se aduna mai multe canarale, asa le spunem noi, fiecare sat are canaraua lui, si merg in capatul satului, undeva pe lunca. Se merge toata noaptea prin sat, cu tobe, cu buciume, cu mare galagie si cand vine dimineata se ajunge in capatul celalalt al satului dupa ce au alungat toate spiritele rele, tot duhul rau care s-a strans in timpul anului in sat. Am ramas cam singurul (mester care face masti n.r.) in sat. A mai fost cineva, dar a cam imbatranit", a explicat Pavel Lupasc.

Afectat de pandemia care i-a scazut veniturile obtinute din vanzarea obiectelor pe care le face, mesterul Pavel Lupasc se bucura totusi ca poate transmite mai departe copiilor tainele mestesugului sau.

"Speram sa treaca pandemia asta, starea asta de criza. Ne-a afectat foarte tare, ne-a lasat fara niciun venit. Eu am avut noroc ca sunt angajat si la Centrul Cultural Vrancea si eu si sotia, de am avut un venit sigur, dar a fost foarte greu (...) La Centrul Cultural Vrancea sunt angajat ca mester sa lucrez cu copiii in atelier, am clase de sculptura, dogarie, instrumente, obiecte de cult, masca este tot un obiect de cult. Am fetita casatorita, cu doi copii, stie sa lucreze, dar nu a practicat pentru ca a facut facultate. Acum sper sa invat nepotul. Am un nepot care toata ziua sade cu mine in atelier, are sapte ani, vreau sa-l invat, sa stie si mestesugul acesta, chiar daca o invata alte scoli", a mai povestit Pavel Lupasc.

Cutremur produs miercuri dimineața în regiunea seismică Vrancea. În ce orașe s-a resimțit seismul

Un cutremur cu magnitudinea de 3,3 grade pe Richter s-a produs, miercuri dimineaţa, la ora locală 3.00, în judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...