In pas de legenda: Drumul Domnului de Roua, de la Sucidava spre curtile lui Ler imparat

Piciorul podului construit de Constantin cel mare peste Dunare, la Sucidava, un drum de piatra din vremea romanilor ce leaga doua cartiere ale orasului Corabia, balta Potopin din comuna Dobrosloveni sunt cateva din reperele istorice tangibile din legendele ce insotesc povestea si drumul Domnului de Roua de la Dunare, in sus, spre Romula Malva, capitala Daciei Malvensis.

Sefa Centrului Cultural din cadrul Primariei Corabia, prof. Mirela Cojoc, dezvaluie adevarul istoric ce se impleteste cu legenda, de la "podul de arama" identificat cu podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava, din care astazi se mai pastreaza un picior, pana la curtile lui Ler-Imparat, pe drumul Domnului de Roua.

"In secolul al IV-lea, politica de intarire a granitei nord-dunarene din Imperiul roman (a Moesiei Prima si a Daciei Ripensis din sudul fluviului) si ratiunile strategice l-au determinat pe imparatul Constantin cel Mare (306-337) sa initieze construirea unui pod transdanubian de piatra si lemn care a fost inaugurat in vara anului 328, chiar in prezenta, la Dunare, a primului imparat crestin.

Podul, neobisnuit de lung pentru acea data (2.437,5 m), a fost realizat intre cetatile Oescus (Ghighen, din Bulgaria) si Sucidava (Corabia, judetul Olt), intr-o zona care, din punct de vedere geografic, prezenta asemanari cu cea din zona Drobetei", afirma Mirela Cojoc.

Podul peste Dunare de la Sucidava unea doua regiuni romane, de la sud si de la nord de Dunare, printr-un drum numit in folclorul local drumul Domnului de Roua sau drumul lui Traian, care trecea pe langa Caracal, prin Romula Malva si ajungea pana in munti.

"Din punct de vedere strategic, podul lui Constantin cel Mare avea rolul de a uni, nu doua orasele sau tinuturi, ci o intreaga regiune romana de la nordul Dunarii, cu inima Imperiului Roman. Importantul drum ce cobora din Balcani pe valea Iskerului (in Bulgaria) si terminat pe malul drept al Dunarii, se lega, la capatul sau nordic, cu marele drum roman ce cobora din Transilvania pe Olt, prin cetatea Romula-Malva, apoi, in continuare peste Campia romanateana, pana la Sucidava", mai relateaza Mirela Cojoc.

Romula - cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpati

Romula, in prezent sit arheologic situat in satul Resca din comuna Dobrosloveni, este cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpati, avand o suprafata de peste 304 hectare si a fost unul dintre cel mai importante centre economice si culturale din provinciile romane dunarene.

Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din perioada imparatului Septimius Severus sau cel mai tarziu a lui Filip Arabul, orasul a fost resedinta guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis.

Podul roman de la Sucidava-Celei a fost inregistrat grafic pentru prima data de catre stolnicul Constantin Cantacuzino, pe o harta redactata la Padova intre anii 1694-1699, fara a-i cunoaste vechimea si marimea, mentionand doar ca "in acest loc a fost candva un pod".

"De la capatul nordic al podului, in celebra sa lucrare 'Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor', marele carturar muntean Constantin Cantacuzino trasa drumul roman ce pornea de la Dunare spre Valea Oltului, catre legendarele curti ale lui Ler-Imparat de la cetatea Antina (Romula-Malva, langa Caracal).

Cuvantul Ler este destul de cunoscut si astazi, intalnit in stravechile noastre colinde de Anul Nou, provenind de la Aurelian, dupa cum presupunea si italianul Luigi Fernando de Marsigli, pasionat cercetator al acestor locuri", mai relateaza Mirela Cojoc.

Legenda Domnului de Roua spre Ler Imparat

Aceasta precizeaza ca legendele locale despre Domnul de Roua au fost culese de catre istoricul Nicolae Densusianu si toate vorbesc de un drum de la Dunare spre munti si topirea acestuia din cauza razelor soarelui.

"Inaintand in profunzimea legendelor culese de la localnici de catre istoricul Nicolae Densusianu despre legendarul drum, potrivit acestora, exista un crai sud-dunarean, Domnul de Roua, care, trecand podul de arama la nord de Dunare, pleca noaptea, calare, spre curtile lui Ler - imparatul de la cetatea Antina - si mergea pe drumul de piatra pana sub munte, in Tara Lovistei, la Ramnic, unde avea o ibovnica.

Odata, apucandu-l zorii zilei, razele soarelui l-au topit, prefacandu-se in rausorul Potopin (astazi fiind o balta, langa satul cu acelasi nume care apartine comunei Dobrosloveni, judetul Olt). In alte legende, acest Domn de Roua se identifica chiar cu un domn al Tarii Romanesti, cu scaunul la cetatea Antina si care mergea in fiecare noapte spre Ramnic la iubita sa. In alte variante, craiul locuia la munte, iar iubita sa locuia la Celei, langa Dunare.

In toate variantele legendare, moartea i-ar fi pricinuit-o iubita, care ar fi ascuns cocosii ce vesteau apropierea zilei si astfel, acest domn s-ar fi topit odata cu rasaritul soarelui. Mitul Domnului de Roua detine si adevaruri istorice, mentionate chiar in acest text, pentru ca povestile batranilor, devenite azi legende, ascund mici adevaruri izvorate din strafundul istoriei", mai afirma Mirela Cojoc.

Conform Mirelei Cojoc, podul de arama din legenda poate fi podul constantinian, denumit "de arama" dupa descoperirea, in apele Dunarii, in anul 1860, potrivit inginerului Al. Popovici, a unor scoabe de arama ce fusesera folosite la fixarea blocurilor de piatra din structura constructiei.

Un alt reper tangibil la care face referire legenda este drumul de piatra roman, realizat din acelasi tip de piatra ca si cetatea Sucidava. Din acest drum se poate observa si in prezent o portiune, intre cartierele Vartop si Celei din Corabia.

"Se poate vorbi cu certitudine de existenta drumului de piatra roman amenajat odata cu edificarea podului si refacerea cetatii in timpul domniei lui Constantin cel Mare, drum care lega Sucidava de cetatea Romula-Malva (Antina) si de acolo urca pana in inima Transilvaniei, catre capitala provinciei.

Acest drum, pavat cu aceeasi piatra din care este construita cetatea Sucidava, se poate observa usor si astazi pe drumul de tara care leaga Celeiul de Vartop (astazi cartiere ale orasului Corabia, judetul Olt). Locuitorii din zona ii spun drumul lui Traian pentru faptul ca tot aceeasi configuratie o avusese si drumul edificat de Traian, intre cele doua razboaie de cucerire a Daciei", mai precizeaza Mirela Cojoc.

Despre satul Potopin din comuna Dobrosloveni si balta Potopin se considera ca au fost numite asa pentru ca acolo s-ar fi "topit" la lumina soarelui, Domnul de Roua.

Podul lui Constantin cel Mare de la Celei - Sucidava este considerat de istorici drept al doilea ca importanta dupa cel de la Drobeta si a fost o constructie costisitoare si grandioasa din punct de vedere tehnic.

"Lasand deoparte legendele, cert este ca podul lui Constantin cel Mare a avut o insemnatate deosebita pentru romanitatea de la Dunarea de Jos. O asemenea constructie stabila, costisitoare si grandioasa ca tehnica, nu se putea ridica daca Imperiul nu stapanea importante teritorii la nord de fluviu", conchide Mirela Cojoc.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...