FOTO Pestera din Romania cu pereti de leopard jefuita de braconierii de comori. Pe vremuri era folosita ca biserica de oamenii locurilor

Autor:N.G.
Sambata, 12 Decembrie 2020, ora 04:5517123 citiri
FOTO Pestera din Romania cu pereti de leopard jefuita de braconierii de comori. Pe vremuri era folosita ca biserica de oamenii locurilor
Peretii pesterii aduc cu culoarea pielii de leopard. Foto Trascau Adventure

O pestera de mici dimensiuni din Muntii Trascau, cea mai spectaculoasa ramura a Apusenilor, prezinta o istorie spectaculoasa. Pe timpuri ere folosita ca biserica de oamenii locurilor. Aici s-a descoperit cel mai mare craniu de urs de pestera din Romania.

Pestera se afla pe teritoriul satului Sfarcea, comuna Intregalde, judetul Alba, in partea centrala a Muntilor Trascau, in marginea nord-vestica a Platoului Ciumerna, in bazinul hidrografic al Paraului Galda. Se poate ajunge la pestera pe drumul judetean Alba Iulia - Intregalde, apoi pe drumul forestier pana in catunul Sfarcea (4 km). De aici, se merge pe jos timp de o ora, pe o poteca nemarcata.

Pestera Bisericuta este situata la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea ofera acces direct intr-o sala de 15 pe 10 metri, inalta de 4 metri. Se continua cu un culoar in forma de Z care da acces intr-o noua sala. Aici apar primele formatiuni, stalagmite, stalactite, coloane si montmilch. Montmilchul este o substanta complexa ce contine cristale microscopice de carbonati de calciu si 35-75% apa.

Dupa un alt culoar se ajunge in Sala Neagra, cu scurgeri parietale inchise la culoare. In partea stanga se deschide Putul Negru care da acces intr-o salita, iar in dreapta, un put stramt prin care se ajunge in Sala Ursilor. Intre aceste doua sali exista o conexiune pe sub galeria principala. In total, pestera are o lungime de 320 metri.

Interesant este faptul ca ca toti peretii seamana cu o piele de leopard. Sunt pete de un maro mai inchis pe fond galben formate de cristalizari influentate de apa de condens de pe perete. Fenomenul este putin studiat de catre specialisti.

Pestera a fost locuita inca din neolitic. In evul mediu era folosita ca adapost de ciobani, iar in timpuri de restriste ca biserica, de unde si denumirea pe care a primit-o. Prima explorare a fost facuta in 1966 de catre speologul Viorel Ludusan si alti colegi ai acestuia. Inca de la prima explorare, fortand putul ingust, s-a patruns in Sala Ursilor. In partea cea mai de jos a salii, pe podea erau insirate cateva cranii si oase de Ursus speleus. Unul avea crescut pe frunte o stalagmita lumanare de 1,2 m. Cel mai mare craniu a fost ridicat si dus de catre Nicolae Ludusan la Facultatea de Geologie a Universitatii Bucuresti unde era student.

A fost declarat cel mai mare craniu de Ursus speleus din Romania, asupra lui fiind facute numeroase cercetari la Facultatea de Geologie a Universitatii din Bucuresti. Dupa ce a rezistat in pestera 10.000 de ani, in vitrina Universitatii a rezistat doar 20, fiind distrus si aruncat la gunoi de minerii veniti sa faca ordine in Bucuresti in 1990. Cu ocazia ridicarii craniului, in anul 1972, a fost efectuata si prima cartare a pesterii.

Recent, s-a constatat disparitia tuturor craniilor si oaselor din Sala Ursilor, pestera fiind jefuita de braconierii de comori. In pestera au fost facute sapaturi arheologice sistematice si au fost descoperite urme ale omului din neolitic.

Cititi si:

Traditiile seculare din Apuseni. Viata simpla si fericita a oamenilor care traiesc pe culmile muntilor

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News