Cum te strica la cap ideologia

Autor: Adrian Papahagi - filolog si eseist roman
Luni, 10 August 2015, ora 11:00
8802 citiri

E bine sa ai valori in viata. E rau sa le plasezi, totalitar, deasupra vietii insesi. Ideologia e dictatura ideilor sau a idealurilor asupra realitatii.

Conservatorii incearca sa amenejeze realitatea, sa o faca suportabila - ideologii vor sa o schimbe ca sa fie perfecta. Fiindca ei au o idee in cap si stiu ca aceasta este mai buna decat realitatea.

Vara asta scriu despre Shakespeare, asa ca de acolo imi vin exemplele. Astazi, Coriolan. Marele general dispretuieste poporul, pe care il vede las, primitiv, guraliv, violent, plin de pofte si ros de invidie, lipsit de discernamant, incapabil de coerenta si de un scop major.

Poporul il uraste pe Coriolan, pe care il citeste corect: inuman de arogant si de brutal, aparator al privilegiilor si profund insensibil la suferinta celor amarati.

Cand izbucneste razboiul, poporul se dovedeste asa cum il descrie Coriolan - las si imoral - iar salvatorul Romei, Coriolan se vadeste asa cum se prezinta - eroic si sublim. In timp de pace, insa, Coriolan e incapabil sa se faca iubit de popor, care il va vota consul si-apoi isi va schimba votul, la presiunea tribunilor.

Tot ce are poporul este vocea, votul, opinia: fapta apartine marilor oameni. Coriolan nu pierde prin fapta, ci prin vorba, fiindca refuza sa flateze poporul si sa-i castige bunavointa. Nu e populist. Dar vorba duce la fapta, intransigenta se converteste in abjectie: exilat de catre plebe, prin vocea tribunilor, Coriolan se aliaza cu dusmanii Romei si devine un tradator.

Fara popor zeii se usuca, iar eroii devin caini vagabonzi, izgoniti cu pietre. Oricat ar fi de mare, Coriolan are nevoie de popor. Dar si poporul are nevoie de eroi si de lideri: fara Coriolan, mai rau chiar, cu Coriolan impotriva ei, Roma e pierduta. Plebeii nu se pricep decat sa dea vina unii pe altii pentru izgonirea generalului.

Catastrofa e declansata, insa, masinaria tragica s-a pornit. In cele din urma, Coriolan cedeaza rugamintilor mamei sale, si cruta Roma. Tradeaza astfel a doua oara - increderea volscilor, de data aceasta. Dezonorat, va muri ucis.

Eroul dispare, plebea ramane: la fel de guraliva, schimbatoare, lipsita de moralitate si discernamant. Ea e eterna: maretia Romei o dau eroii, eternitatea ei depinde de rezistenta poporului. Istoria, ca progeniturile sale, politica si razboiul, e amorala, ironica, batjocoritoare chiar.

Shakespeare e mare fiindca nu e ideologic. El nu tine cu poporul impotriva tiranului, nici cu eroul sublim impotriva gloatei. Nu falsifica realitatea. Ea ramane ambigua, gri, binele si raul sunt amestecate.

Vine epoca ideologiilor. Bertold Brecht adapteaza Coriolan in cheie ideologica. Tiranul e rau, poporul e bun. Piesa lui Shakespeare devine arma de propaganda, de razboi ideologic. Poporul Romei e clasa muncitoare, ea nu poate gresi, revolta ei e justificata. Cand insa muncitorii ies pe strazile Berlinului comunist in iunie 1953, Brecht nu se solidarizeaza cu ei, ci prefera sa sprijine regimul comunist din RDG.

Ideologul e umilit de realitate. Nu va fi iertat nici in republica literelor: Gunter Grass va scrie piesa "Plebeii repeta razmerita" (Die Plebejer proben den Aufstand), in care isi bate joc de Brecht.

In piesa lui Grass, revolutia, muncitorii intra in sala peste repetitia rescrierii ideologice a lui Coriolan. Poporul de pe scena, cel ideal, ideologizat se confrunta cu poporul real, patruns din strada. Ideologul Brecht devine penibil, Shakespeare ramane magistral.

Politica nu se face cu idealuri, ci cu realitati. Poporul nu are intotdeauna dreptate impotriva liderilor. Dar cand are dreptate, e bine sa fii in strada, alaturi de el.

Adrian Papahagi este filolog si eseist, conferentiar dr. la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. In 2015 a pus bazele partidului M10, alaturi de Monica Macovei.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#politica ideologie, #Shakespeare Coriolan, #razboi ideologi , #literatura