Bucurestiul - oras al contrastelor, cu o bogata istorie, personalitati marcante, cladiri impozante si arhitectura deosebita. La sfarsitul secolului al XIX-lea era cunoscut sub denumirea de Micul Paris sau Parisul de Est.
Bucuresti a devenit in mod oficial capitala Tarii Romanesti in 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica. Incepand cu anul 1900, a inceput sa fie numit "Micul Paris", datorita oamenilor, a locurilor si chiar a arhitecturii.
Perioada in care capitala si-a capatat noul renume coincide cu legaturile personalitatilor romanesti din acea vreme cu orasul Paris. Oameni de seama, precum I.L. Caragiale, Constantin Brancusi, George Enescu sau Emil Cioran, aveau legaturi stranse cu capitala Frantei in secolul al XIX-lea.
Cladiri elegante in stilul Renasterii franceze si italiene, biserici ortodoxe in stil baroc, vile in stil Second Empire se mai pastreaza si astazi, partial, in inelul central al orasului: case, magazine, palate, edificii publice. Bucurestiul a preluat la scara redusa modelul unor palate publice impozante din lumea francofona.
Mai mult decat cladirile cu arhitectura deosebita, Bucurestiul a devenit "Micul Paris" datorita atmosferei, vestimentatiei si gesturilor bucurestenilor, care le copiau destul de mult pe cele ale parizienilor. Chiar si limba franceza era vorbita extrem de mult pe strazile bucurestene.
Expresii ca "monser" de la "Mon cher", "bonjour" sau "madamme" intra rapid in vocabularul locuitorilor de la nord de Dunare. In acea perioada, a cunoaste cuvinte frantuzesti era un adevarat etalon cultural si o mandrie pentru vorbitori.
In plus, asemenea Parisului cel mare, "Micul Paris" avea propriul Arc de Triumf si cateva cladiri a caror arhitectura avea influente frantuzesti cum ar fi Palatul Kretzulescu, Casa Vernescu sau Palatul CEC. Multi arhitecti francezi precum Albert Galleron, Cassian Bernard sau Xavier Villacrosse au proiectat cladirile din centrul Bucurestiului si de pe Calea Victoriei.
Palatul Kretzulescu a fost ridicat la inceputul secolului XX in stilul renascentist. Arhitectura cladirii are puternice influente frantuzesti, asemanandu-se foarte mult cu cladirile ridicate in acea perioada in capitala Frantei. De-a lungul timpului, Palatul Kretzulescu a adapostit numeroase muzee si expozitii, insa niciuna n-a putut eclipsa frumusetea fara seaman a exteriorului si interiorului acestei cladiri. Palatul Kretzulescu poate fi admirat si astazi in apropierea parcului Cismigiu.
Casa Vernescu de pe Calea Victoriei este si ea un motiv in plus pentru care Bucuresti a primit apelativul de "Micul Paris". Cocheta, impunatoare si fidela stilului arhitectural initiat de francezi, Casa Vernescu a reprezentat una dintre cele mai de seama constructii ale secolelor trecute. Se spune ca aceasta cladire era una dintre cele mai frumoase case ridicate in acea vreme si pentru ea s-au "luptat" foarte multi boieri.
Palatul CEC ce domneste pe Calea Victoriei din Bucuresti este una dintre cele mai apreciate cladiri ridicate in secolul al XIX-lea. Atat structura cat si detaliile minutioase ce au fost aplicate exteriorului au fascinat arhitectii vremii.
Influentele frantuzesti au cuprins majoritatea cladirilor construite intre cea de-a doua jumatate a secolului XIX si prima jumatate a secolului urmator. Din lista constructiilor "afectate" de acest curent face parte si cladirea Palatului Cotroceni, ridicat de regele Carol I pentru urmasul sau, Ferdinand I. Palatul Cotroceni este o adevarata opera de arta.
Desi la poalele lui nu se intinde un bulevard la fel de faimos ca cel din Paris, Arcul de Triumf din Bucuresti a reusit sa devina unul dintre simbolurile orasului. Folosit in zilele noastre doar pentru paradele militare organizate de ziua nationala sau pentru alte evenimente cu scop onorific. Este unul dintre cele mai fotografiate obiective turistice din oras.
In plus, spre deosebire de alte capitale din zona Balcanilor, asa cum e Sofia sau Belgrad, Bucurestiul parea mult mai occidental, in viziunea negustorilor balcanici. Chiar daca nu exista nicio dovada scrisa, legenda spune ca acestia au dat porecla de "Micul Paris" celui mai populat oras din Romania.
Despre "Micul Paris", cu artera sa principala Calea Victoriei, iluminata "a giorno" si strabatuta de cele mai moderne taxiuri din acea vreme, jurnalistii de la New York Times au scris ca este singura strada din Bucuresti care avea puterea sa atraga turisti de parca ar fi existat un magnet sub asfalt.
Anii care au urmat celui de-al doilea razboiul mondial, cu privatiuni de tot felul, au adus instaurarea regimului comunist roman, si constituie o alta perioada de numeroase transformari arhitecturale in Bucuresti, printre care si inaltarea cladirii Palatului Parlamentului, insa niciuna dintre acestea nu i-au mai adus inapoi alintul de "Micul Paris".
Surse: cic.cdep.ro, shtiu.ro, blog.travelminit.ro
