Cine a invins de fapt Japonia: bombele atomice sau Stalin? - Documentar

Desi s-a dovedit una dintre cele mai controversate decizii ale celui de-al Doilea Razboi Mondial, folosirea armelor atomice de catre Statele Unite a fost si inca este considerata legitima.

Numai datorita lor s-a putut obtine capitularea unei Japonii hotarate sa lupte pana la capat, fiind responsabile totodata pentru incheierea celui mai devastator conflict din istoria omenirii. Sau cel putin asa am fost facuti sa credem.

Ideea ca bombardamentele nucleare au fortat predarea Japoniei a ramas unul dintre miturile de nezdruncinat ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. De-a lungul anilor s-au gasit destul de multe voci care sa le justifice, mai ales cand s-a pus sub semnul intrebarii necesitatea si moralitatea folosirii armelor nucleare impotriva Japoniei.

Intreaga temelie a acestor apologeti s-a bazat intotdeauna pe doua considerente. Primul, ca japonezii nu s-ar fi predat fara lupta, iar cel de-l doilea, ca pierderile suferite in cazul unei invazii ar fi fost mult prea mari, indreptatind utilizarea arsenalului nuclear.

Un popor deja invins

Numai ca, la doar un an de la incheierea ostilitatilor, o comisie de experti care a analizat efectele bombardamentelor strategice a descoperit ca japonezii cautau o solutie de iesire din razboi si ar fi capitulat cel mai tarziu la sfarsitul lui 1945.

Ei au concluzionat ca nu ar fi fost nevoie nici de bombardamentele nucleare si nici de o invazie pentru a le frange vointa japonezilor, pentru ca ea era deja infranta.

Dupa cum bine a spus si Einsenhower, viitorul presedinte al Statelor Unite: "Japonia era deja invinsa, iar lansarea bombei a fost complet inutila."

Seful Statului Major al Statelor Unite din timpul razboiului, William D. Leahy, era de parere ca "uzul acestor arme barbare la Hiroshima si Nagasaki nu a avut niciun succes material impotriva razboiului nostru cu Japonia. Japonezii fusesera deja invinsi si gata sa se predea".

Si, intr-adevar, incercasera de la inceputul lui 1945 sa ajunga la o intelegere cu aliatii prin medierea Uniunii Sovietice. Singura lor conditie era sa-si pastreze imparatul, numai ca Declaratia de la Potsdam era limpede, se urmarea capitularea neconditionata.

Dar au continuat sa traga nadejde ca vor putea ajunge in cele din urma la o solutie diplomatica sau macar sa o forteze. Stiau ca Statele Unite pregateau o invazie si credeau ca, daca le pot provoca suficiente pierderi, poate era o sansa sa incheie pacea in conditii favorabile.

Estimari false ale rezistentei japoneze

Pornind de la aceasta premisa, ca isi vor apara tara pana la ultimul om, sefii de Stat Major ai Statelor Unite au estimat ca o invazie i-ar costa peste un milion de morti, raniti si disparuti.

Intr-un raport intocmit pentru secretarul de Razboi, chiar se arata ca numarul total al pierderilor se va ridica undeva intre doua si patru milioane. Se estima in schimb ca intre cinci si zece milioane de japonezi si-ar fi pierdut viata in luptele care ar fi urmat. Dar studii mai recente vorbesc de cifre mult mai realiste. In cazul unei invazii, pierderile nu ar fi trecut de 45.000.

Numerele au fost intentionat exagerate, luand in calcul rezistenta si un presupus fanatism al intregii populatii.

Uniunea Sovietica a invins Japonia

Si dupa ce la Hiroshima si Nagasaki au fost incinerati aproape doua sute de mii de oameni, pentru multa vreme s-a crezut ca bombele nucleare au fost principalul motiv care a induplecat Japonia sa se predea, cand meritul ii apartine de fapt lui Stalin.

Pentru japonezi, distrugerea celor doua orase nu a produs un soc de proportii. In ultimele luni, campaniile de bombardament ale Statelor Unite dusesera la distrugerea a mai bine de 60 de orase mari.

Ba mai mult, nu au fost luati prin surprindere de bombe, pentru ca ei insisi aveau in dezvoltare un program nuclear si cunosteau cat de distrugatoare puteau fi.

Pe 8 august, Consiliul Suprem chiar a refuzat sa se intruneasca pentru a discuta despre devastarea Hiroshimei din urma cu doua zile, pentru ca nu o considera semnificativa. Si chiar daca in dimineata de 9 august s-au reunit sa ia in calcul pentru prima oara capitularea neconditionata, nu au facut asta din cauza celei de-a doua bombe.

Membrii consiliului nu au aflat decat in orele tarzii ale amiezii ca si Nagasaki fusese distrus, cu mult timp dupa ce se intrunisera. Singurul eveniment care a fortat mana japonezilor in acea zi a fost de fapt invazia Manciuriei de catre URSS.

Dintr-un singur foc, au fost lipsiti de posibilitatea de a ajunge la o solutie diplomatica, dupa ce si-au pus toata increderea in Stalin, ca va putea media pentru ei o intelegere cu restul aliatilor, iar cei un milion si jumatate de oameni pe care ii aveau cantonati pe continent au fost repede invinsi de sovieticii mult mai bine pregatiti si echipati, incheind practic orice prezenta a trupelor imperiale nipone in estul Chinei.

Din acel moment, japonezii au realizat ca nu mai aveau nicio sansa, iar insusi imparatul a indemnat apoi sa se accepte capitularea neconditionata.

Daca Statelor Unite le mai trebuiau luni de zile pana cand sa inceapa o invazie, sovieticii o puteau incepe in nici doua saptamani, ei debarcand deja in insulele Kurile si Sakhalin.

Inceputul Razboiului Rece

In ciuda unei credinte vechi de aproape 70 de ani, se pare ca nu bombele au dus la capitularea Japoniei si nici nu au sfarsit razboiul. Nici macar nu au reusit sa-l ingrijoreze pe Stalin, care stia de la spionii sai de rezultatele proiectului Manhattan.

Mai degraba au avut alt rol. Pe de-o parte, Statele Unite au vrut sa-si testeze noile bombe in care investisera resurse uriase de timp si bani, dar in acelasi timp au dorit sa intimideze o Uniune Sovietica imprevizibila.

Era o miscare clar indreptata impotriva lui Stalin, guvernul american vrand sa-si consolideze statutul de putere militara in noua lume postbelica. Si cum s-o faca mai bine decat prin folosirea celei mai terifiante arme create vreodata de om?

Dupa cum bine s-a spus, bombardamentele nucleare au reprezentat de fapt primul schimb de focuri al Razboiului Rece. Iar primele victime au fost japonezii.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...