Cum au fost împroprietăriți cu cazemate vrânceni care și-au cerut pâmânturile după Revoluție. "Țin găinile acolo în timpul verii"

Sambata, 04 Septembrie 2021, ora 22:493615 citiri
Cum au fost împroprietăriți cu cazemate vrânceni care și-au cerut pâmânturile după Revoluție. "Țin găinile acolo în timpul verii"
Cazematele din Vînători au 140 de ani FOTO Radu Arbore

La câțiva kilometri de Focșani, în comuna Vînători, zeci de gospodării ale unor localnici poartă vestigiile celor două războaie mondiale.

Vorbim de mai multe cazemate care au făcut parte din linia de fortificație Focşani-Nămoloasa-Galaţi. Acestea au fost construite din ordinul Regelui Carol I și sunt și astăzi întregi, întrucât nimeni nu le-a putut demola.

Localnicii s-au ales cu ele atunci când au fost împroprietăriți și nu s-au gândit să le exploateze în scop turistic, așa cum poate ar proceda alții prin lume, ci le-au dat o întrebuințare, după necesități. Unii au găsit că sunt bune pentru a adăposti lemne, alții le-au transformat în adăposturi de păsări, iar cei mai mulți în loc de depozitat acareturi.

„Mă jucam de-a războiul prin cazemate când eram copil. Acum ţin în ele găinile pe timpul verii, că este răcoare", spune Gheorghe Tănase, „proprietar" de buncăr.

Unii au încercat să le demoleze, dar s-au lăsat păgubași când au văzut că sunt indestructibile, astfel că s-au obișnuit cu ideea că această moștenire poate fi valoroasă la un moment dat.

„Am citit în Magazin Istoric că-s făcute de nemţi, în primul război. Am și eu o bucată de istorie la mine în grădină", spune un alt localnic, Gheorghe Lupu.


Aceste cazemate au reprezentat și o sursă de inspirație pentru autoritățile locale atunci când a venit vremea să denumească străzile din comună. Cum fortificațiile sunt înșirate în linie, pe o întreagă uliță din sat, zona a fost denumită „strada Fortului".

Cazemate inutile în cele două războaie mondiale

Linia de fortificaţie Focşani-Nămoloasa-Galaţi a reprezentat o prioritate pentru conducerea armatei române, pentru că se dorea consolidarea apărării teritoriului naţional în faţa unei eventuale agresiuni dinspre est.

„Planurile liniei de fortificaţie au fost elaborate de maiorul german Maximilian Schumann, fiind admise de Ministerul de Război în 1887. Un an mai târziu, Direcţia Generală de Lucrări de Fortificaţii a dat start la lucrări, sub comanda directă a colonelului Gheorghiu, comandantul regimentului de geniu, lucrările fiind finalizate în 1891. Linia de fortificaţie Focşani-Nămoloasa-Galaţi avea în total 160 de kilometri şi 1.600 de cazemate", potrivit istoricului Horia Dumitrescu.

Cu toate acestea, în timpul primului război mondial fortificaţiile s-au dovedit a fi inutile, fiind reconsiderate după începerea celui de-al doilea război mondial, cu același rezultat însă.

Deși în urmă cu zece ani s-au făcut o serie de demersuri prin care buncărele de la Vînători să poată fi trecute în categoria monumentelor istorice, acest lucru nu s-a obținut, chiar dacă îndeplineau principalele condiții, de a avea 50 de ani vechime şi o importanţă istorică.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News