Azi incepe sezonul Nobel 2019

Sezonul Nobel 2019 incepe luni, 7 octombrie, la Stockholm, cu anuntarea laureatului sau laureatilor Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicina.

Anul trecut premiul a fost atribuit cercetatorului american James P. Allison si omului de stiinta japonez Tasuku Honjo "pentru descoperirea terapiei impotriva cancerului prin inhibarea raspunsului imun negativ", conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicina i-a fost acordat, in 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetari asupra seroterapiei si descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum in stiinta medicala si a ajutat la salvarea a sute de mii de vieti.

Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate in domeniul imunologiei, diagnosticelor si dezvoltarii medicamentelor, omenirea continuand sa lupte impotriva bolilor si a mortii.

Pana in prezent, au fost acordate 109 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicina. Dintre cei 216 premiati, 12 sunt femei. Cel mai tanar laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea cand i s-a acordat premiul, iar cel mai in varsta, Peyton Rous, 87 de ani.

Printre laureatii Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina s-au numarat: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei si crearea unei stiinte a reflexelor conditionate); Robert Koch (1905, pentru investigatiile si descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetari in fiziologia, patologia si chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii in sutura vasculara si transplantarea vaselor de sange si a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sange umane); Sir Henry Hallett Dale si Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei si a efectului curativ al acesteia in diverse boli infectioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic impotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurala si functionala a celulei), Robin Warren si Barry Marshal (2005, pentru investigatii care au dovedit ca ulcerele de stomac au o origine bacteriana si ca pot fi tratate in consecinta cu antibiotice); Andrew Z. Fire si Craig C. Mello (2006, pentru activitatea lor in domeniul controlarii fluxului de informatii genetice); Mario Capecchi, Olivier Smithies si Martin Evans (2007, pentru lucrari privind celulele stem); Francoise Barre-Sinoussi si Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficientei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider si Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomeraza).

Castigatorul din 2010 al Premiului Nobel pentru Medicina a fost britanicul Robert G. Edwards, pentru cercetarile sale in domeniul fertilitatii si al fecundarii in vitro, descoperire care a ajutat milioane de cupluri infertile sa aiba urmasi.

Cercetatorii Bruce Beutler, Jules Hoffmann si Ralph Steinman au castigat Premiul Nobel pentru Medicina, in 2011, pentru studii asupra sistemului imunitar uman.

In 2012, premiul a revenit japonezului Shinya Yamanaka si britanicului John Gurdon "pentru ca au descoperit modul in care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente".

Anul urmator, in 2013, doi americani, James Rothman si Randy Shekman, si germanul Thomas Sudhof au fost distinsi cu acest premiu pentru "descoperirile lor in domeniul sistemului care regleaza traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele noastre".

Laureatii Premiului Nobel pentru Medicina din 2014, americanul John O'Keefe si cuplul norvegian May-Britt Moser si Edvard I. Moser, s-au dedicat studierii creierului, ceea ce le-a permis sa descopere "GPS-ul intern" care face posibila orientarea in spatiu.

In 2015, laureatii au fost William C. Campbell si Satoshi Omura pentru descoperirea unei noi terapii impotriva infectiei provocate de nematode (viermi cilindrici), alaturi de Youyou Tu, pentru descoperirea unei noi terapii impotriva malariei.

In 2016, omul de stiinta nipon Yoshinori Ohsumi a castigat acest premiu "pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie".

Oamenii de stiinta americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash si Michael W. Young au castigat Premiul Nobel pentru Medicina din 2017, pentru studiul privind mecanismele moleculare care controleaza ritmul circadian.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...