Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Am invatat carte ca sa scriem si asta nu ne poate interzice nimeni

Duminica, 26 Noiembrie 2017, ora 16:00
6394 citiri
Am invatat carte ca sa scriem si asta nu ne poate interzice nimeni

La Targul International de Carte de Invatatura Gaudeamus, un eveniment de obicei fara incidente si moment de incantare culturala, au izbucnit in aceste zile controverse neasteptate, acuze grave si chiar o demisie in semn de protest fata de publicarea si etalarea la targ a doua carti.

De fapt, nu cartile fac obiectul oprobiului unui public ce vrea sa para puritan, ci autorii lor, considerati desigur proscrisi, ca si cum, daca ai suferit o condamnare penala, n-ai mai avea dreptul sa gandesti si sa-ti exprimi gandurile liber, asa cum scrie in Constitutie.

Traim intr-o societate ciudata: condamnatii penal pot fi numiti sau alesi inalti demnitari ai statului (exclusiv ministri), pot fi deputati, senatori, presedinti de Camera in Parlament, sefi de partide, pot ajunge fatori decizionali, pot hotari soarta altora, dar - ferit-a Sfantul - n-ar trebui sa publice volume si nici sa le lanseze la targuri. Unde-i logica?

Sunt departe de a fi adeptul fostului premier-afacerist Adrian Nastase si cu atat sunt mai departe adeptul afaceristului-senator Dan Voiculescu, dar nu ma socot indreptatit sa-i judec. Pentru ce au facut, i-a judecat instanta, i-a condamnat la intemnitare si la plata unor despagubiri, dar nu i-a condamnat la interzicerea de a gandi, de a avea opinii, de a-si scrie gandurile si chiar de a le publica.

In opinia mea, nimeni nu poate interzice nimanui sa scrie si sa publice. Fireste, editurile pot tria ofertele autorilor, fiecare in functie de propria politica editoriala, de interesele economice, de optiunie cititorilor si - nu in ultimul rand - de valoarea artistica a lucrarilor.

Sunt de acord ca valoarea artistica a celor doua lucrari - una semnata Nastase si alta Voiculescu - se situeaza sub un prag acceptabil.

Dar nepublicarea unei lucrari pentru ca autorul are o optiune si nu alta, pentru ca el insusi apartine unei grupari etnice sau religioase, unui curent artistic, pentru ca a fost amendat in parcare, a depasit viteza legala sau a facut inchisoare, toate acestea mi se par discriminatorii.

De aceea, nu pot condamna in niciun fel editura care a publicat lucrarile celor doi - desi, repet, nu nutresc simpatie pentru niciunul din ei. Dar faptul ca au scris carti il respect, oricare ar fi ele.

Vanatoarea de carti si respectiv a autorilor lor este mai veche decat pare. Istoria cunoaste cazuri cand lumea s-a naspustit cu ura asupra cartilor, adesea socotindu-le lucrarea diavolului. In antichitate, scrierile sacre ale inamicilor erau arse, indiferent de continut.

A ajuns de pomina sofismul cu care legenda spune ca s-ar fi dat foc bibliotecii din Alexandria, in vechime: "ori aceste scrieri contin altceva decat cartile noastre sfinte si atunci trebuie arse ca eretice, ori contin exact aceleasi lucruri si atunci trebuie arse ca inutile".

Mai putin cunoscuta, dar la fel de odioasa este incendierea bibliotecilor din Roma antica, la caderea acesteia in secolul al V-lea. Dupa unele ipoteze, se pare ca acolo a disparut exemplarul original al scrierii imparatului Traian "De bello dacico", disparut definitiv. Este o mare pierdere pentru istoria poporului nostru.

Memorialistii consemneaza ca, in timpul revolutiei franceze din secolul al XVIII-lea, unii din razvratiti, patrunzand in palatele Parisului, au casunat indeosebi pe biblioteci, punand pe foc carti, manuscrise, stampe si alte valori imposibil de reconstituit.

"Revolutionarii" bolsevici din Moscova si Sankt Petersbug, patrunzand in biblioteci, au batjocorit cartile, turnand peste el apa, laturi si alte mizerii.

Dar si la noi, cine isi mai aduce aminte din anii '90, stie ca grupurile de mineri au patruns atunci in laboratoarele si bibliotecile unversitatilor, distrugand cu predilectie cartile, considerate o preocupare... nemuncitoreasaca.

Pe vremea aceea, lozinca zilei - daca imi amintesc bine, promovata chiar de preseditele Ion Iliescu - era aceasta: "noi muncim, nu gandim".

In acest context, mi se pare o impietate sa condamni editurile pentru ca tiparesc o carte sau alta si tot impietate sa interzici autorilor lansarea celor tiparite, la un targ de carte.

Publicul stie sa sanctioneze foarte bine ceea ce trebuie sanctionat. Daca cititorii sunt dornici sa cunoasca cele scrise de Nastase sau Voiculescu, daca ei cred ca pot retine sau invata ceva din intelepciunea acestor domni, nu vad motive serioase ca ei sa fie blocati editorial-administrativ.

Hai sa fim seriosi: adevaratul arbitru corect al operelor de creatie este timpul, nu editorul.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#Targul International Gaudeamus, #Adrian Nastase autor, #Dan Voiculescu autor , #carte
Comentarii