60 de ani de la moartea Alicei Voinescu, prima romanca care a obtinut un doctorat in filosofie

Vineri, 04 Iunie 2021, ora 23:544814 citiri
60 de ani de la moartea Alicei Voinescu, prima romanca care a obtinut un doctorat in filosofie
Conferintele sale erau considerate adevarate prelegeri de umanism FOTO Wiikipedia

Alice Voinescu s-a nascut la 10 februarie 1885 in Turnu Severin, fiind o importanta scriitoare, eseista, profesoara universitara, critic de teatru si traducatoare.

In 1948 a fost pensionata de la catedra si a petrecut un an si sapte luni de inchisoare la Jilava si la Ghencea. Dupa detentie, a avut domiciliul obligatoriu in comuna Costesti de langa Targu Frumos, judetul Iasi, pana in 1954.

A studiat la Facultatea de Litere si Filozofie de la Bucuresti unde audiaza cursurile lui Titu Maiorescu, Constantin Radulescu-Motru- este nepoata acestuia -, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga.

In 1908 isi ia licenta in filozofie cu Maiorescu, iar la insistentele acestuia, familia o trimite la studii in Germania si Franta pentru pregatirea unui doctorat.

In 1936 contribuie cu articole la Istoria Filozofiei Moderne, publicata de Societatea Romana de Filozofie. De acum inainte se va axa doar pe teatru si reprezentari dramatice. Intre 1939-1940 lucreaza la un volum despre patru dramaturgi contemporani (Wedekind, Pirandello, Shaw si Claudel). A condus catedra de istoria literaturii dramatice la Conservatorul de Arta Dramatica si Muzica din Bucuresti.

Conferintele sale erau considerate adevarate prelegeri de umanism. Cursurile sale universitare acopereau dramaturgia clasica franceza, tragedia greaca si drama elisabetana (cu precadere Shakespeare). A tinut si cursuri de sociologie la Inalta Scoala de Asistenta Sociala, militand penru emanciparea si educarea femeilor.

In 1940 ia atitudine publica impotriva asasinarii lui Nicolae Iorga de catre legionari.

In 1951 este arestata facand un an si sapte luni de inchisoare, urmati de domiciliu obligatoriu in satul Costesti din apropierea localitatii Targu-Frumos, unde ramane pana in ianuarie 1954 in conditii grele..

Tot in 1951 copiile ramase de la studiul Eschil, sunt distruse de comunisti. La interventiile scrise ale lui Tudor Vianu, Mihail Jora (care isi pierduse si el catedra de la Conservator), Perpessicius, Florica Muzicescu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu sau Vasile Voiculescu, precum si la interventia lui Petru Groza, este eliberata, traind cu o pensie modica si din traduceri (din limbile engleza si germana-Kleist, Mann etc.). Continua sa isi ajute apropiatii si cativa tineri discipoli, fie financiar, fie prin scris. Se stinge in noaptea de 3 spre 4 iunie 1961.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News