Cum e mai ieftină încălzirea la iarnă: cu gaz sau curent? ”Depinde foarte mult de cât scade cererea industrială”

Prețul spot al gazelor a scăzut în Europa și se pare că se va menține acest trend și în perioada următoare. Poate fi o veste bună, însă, nu putem exclude ipoteza că prețul ar putea începe să crească din nou.

După ce, în urmă cu doar câteva luni, Comisia Europeană dezbătea modalități prin care statele comunitare să reducă consumul de gaz, acum se pare că problema aceasta s-ar fi rezolvat într-o mare măsură. Rămâne de văzut ce vom face dacă iarna se va dovedi extrem de rece. Pe de altă parte, tot mai mulți români iau în considerare încălzirea folosind electricitatea. Specialiștii îndeamnă însă la prudență.

Dumitru Chisăliţă, specialist în gaze naturale şi preşedintele Asociaţiei Energia

Inteligentă (AEI) și Andrei Ilaș, analist în energie şi membru fondator al Cooperativei de Energie au explicat pentru Ziare.com ce se va întâmpla cu gazul în perioada următoare.

Ce înseamnă de fapt că a scăzut prețul spot al gazului

Dumitru Chisăliță este de părere că ”în ceea ce privește această scădere a prețului, singura explicație logică- însă pot fi și alte elemente mai puțin vizibile- ar fi că în momentul de față avem de a face cu cantități mari de gaze naturale care ajung în Europa”.

”Se pare că aceste gaze nu mai au loc în depozite, acestea fiind pline și pentru că încă nu este frig afară să fie necesară o creștere a consumului, iar numărul consumatorilor industriali care și-au redus activitatea este destul de mare, fie ca urmare a prețurilor mari, fie că ei încă mai au posibilitatea să-și desfacă anumite produse.

În prezent, din punctul meu de vedere, vorbim despre o creștere a ofertei pe piață, iar furnizorii trebuie să-și vândă marfa, iar singurul element de care se pot folosi este să reducă prețul. Acest lucru cred că s-a întâmplat în momentul de față. Este posibil să fie vorba și despre alte aspecte despre care să ne dăm seama în perioada următoare”, a mai explicat specialistul.

Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță a mai spus că ”probabilitatea este foarte mare ca atunci când frigul va pune stăpânire pe Europa, cererea să crească. Și în acel moment prețurile să aibă tendința să crească”.

Și Andrei Ilaș spune că ”prețul gazelor în scădere e normal având în vedere că UE are gaznecesar pt iarna aceasta”. ”Prețul electricității la fel este în scădere. Mediul macroeconomic este recesionar așa că e foarte puțin probabil ca prețurile la gaz să mai crească până în martie, în absența unei ierni foarte friguroase”, a mai punctat expertul.

Referitor la o eventuală creștere a prețurilor după ce temperaturile vor scădea, Andrei Ilaș a explicat: ”Depinde foarte mult de cât scade cererea industrială. Prețurile ar trebui să crească cel puțin marginal dacă iarna e mai friguroasă pentru a reflecta creșterea cererii în prezența unei oferte relativ scăzute. O iarnă grea nu va ajuta, va face preturile ușor mai mari cel puțin, dar nu va fi nimic de nedepășit”.

România are necesarul energetic pentru iarna aceasta? Ne descurcăm sau mai importăm?

”Și pentru energie electrică și pentru gaze naturale este nevoie să mai importăm, nu neapărat din Federația Rusă, însă mai este nevoie. Dacă ne referim la energie electrică mă aștept ca anul 2022 să se închidă cu 5% import, iar în ceea ce privește situația gazelor naturale, previziunile sunt ca importul să fie undeva la 20%”, a spus Dumitru Chisăliță.

Iar Andrei Ilaș a explicat că ”România a importat circa 30% din gazul necesar anul trecut și la electricitate undeva la 10-12% în total. Anul acesta balanța ar trebui să fie similară sau oarecum în scădere”.

Ne va fi mai ieftin să ne încălzim cu gaz sau cu energie electrică?

”Energia electrică a fost, este și va fi cea mai scumpă formă de încălzire în România. Nu are cum să fie soluția încălzirii electrice cea mai bună”, a punctat Dumitru Chisăliță.

Iar Andrei Ilaș spune că ”nu este posibil să schimbăm așa ușor” (gazele naturale cu electricitatea n.r.). ”De obicei lumea e deja constrânsă de alegerile trecute într-un fel sau altul. Dar pe termen lung, având în vedere planurile de decarbonizare, va fi mai ieftină încălzirea pe electricitate”.

Cum se anunță anul viitor, din punct de vedere energetic. UE analizează diverse tipuri de plafonare a prețurilor la gaze

Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai acută anul viitor, după ce își va fi golit rezervoarele de gaz natural pentru a trece de frigul acestei ierni, a declarat miercuri șeful Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit Reuters. Iar acum UE caută soluții pentru a atenua criza.

Țările europene au umplut rezervoarele de stocare la aproximativ 90% din capacitatea lor, după ce Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaze ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale în Ucraina.

Prețurile gazelor, care au crescut în primele luni de după invazia din februarie, acum au scăzut. Dar acest lucru ar putea fi de scurtă durată, deoarece țările se întrec în a cumpăra gaz natural lichefiat (GNL) și alte alternative la livrările de conducte rusești.

Pentru a ajuta la combaterea crizei, Uniunea Europeană ia în considerare un plafon al prețului gazelor, o problemă care a divizat blocul de 27 de țări, deoarece unele țări se tem că ar putea îngreuna asigurarea aprovizionării.

„Cu depozitele de gaze pline, la aproape de 90%, Europa va supraviețui iernii viitoare cu doar câteva ”vânătăi” atâta timp cât nu vor exista surprize politice sau tehnice”, a declarat Fatih Birol, director executiv al AIE din Paris.

Adevăratele provocări cu care se confruntă Europa, care în trecut se bazase pe Rusia pentru aproximativ 40% din gazele sale naturale, vor începe în februarie sau martie, când depozitul trebuie reumplut după ce cererea mare de iarnă le-a epuizat la 25%-30%.

„Iarna aceasta este dificilă, dar iarna viitoare poate fi și foarte dificilă”, a spus Birol jurnaliştilor din Finlanda.

Guvernele europene au luat măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul prețurilor mai mari și miercuri, Germania a declarat că va subvenționa facturile de energie anul viitor plătind puțin sub 13 miliarde de euro (12,8 miliarde de dolari) pentru taxele de utilizare percepute de cele patru rețele de transport de înaltă tensiune.

Taxele fac parte din facturile de energie electrică, reprezentând aproximativ 10% din costurile totale pentru clienții cu amănuntul și o treime pentru companiile industriale din sectoare precum oțelul sau produsele chimice.

Intervenția Berlinului stabilizează taxele, care, altfel, ar fi crescut de trei ori, având în vedere prețurile slăbite ale energiei cu ridicata și creșterea costurilor operaționale pentru OTS, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

Până la izbucnirea războiului din Ucraina la sfârșitul lunii februarie, conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică, de la Rusia la Germania, a fost una dintre principalele surse de gaze ale Europei de Vest.

Nord Stream 1 cuprinde două linii separate, la fel ca și Nord Stream 2, care a fost umplut cu gaz, dar nu i s-a permis niciodată să livreze în Europa, deoarece Germania a suspendat autorizația chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie.

Trei dintre cele patru linii au fost dezactivate de ceea ce Occidentul și Rusia spun că a fost sabotaj care a cauzat scurgeri uriașe, iar autoritățile daneze au spus că a patra a fost depresurizată marți.

Ar putea funcționa un plafon de preț al UE?

Multe guverne au introdus deja plafoane la prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru energie. Acum, Comisia spune că a cerut celor 15 țări care doresc un plafon la nivelul UE să prezinte propuneri. Până acum, Polonia, Italia și Grecia spun că toate au planuri, scrie BBC.

Grecia spune că dorește o limită în creștere a prețurilor la toate gazele, nu doar la gazul rusesc, dar nu una care să fie artificial scăzută și care ar destabiliza piețele. „Cu prețuri suficient de mari, furnizorii își vor trimite în continuare gazul în Europa, iar consumatorii vor avea în continuare motive să-și reducă cererea”, spune premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Spania și Portugalia au deja un plafon pentru gazele utilizate pentru generarea de energie electrică, o măsură iberică convenită de UE în iunie. Acest lucru a redus costurile cu electricitatea angro și a economisit gospodăriile în medie cu 24,4% la facturile lor, potrivit unui studiu. Nu este clar dacă acest lucru ar putea funcționa mai larg, dar Franța consideră că ar putea contribui la reducerea costurilor cu electricitatea fără a crește consumul de gaz.

Italia dorește să se concentreze pe înlocuirea actualului centru de piață TTF din Olanda, unde prețurile au devenit din ce în ce mai volatile. Criticii spun că hub-ul nu poate evalua în mod corespunzător valoarea de piață a GNL (gaz natural lichefiat) și poate adăuga 30% la prețul unei mărfuri care devine rapid din ce în ce mai importantă în Europa.

Comisarul UE pentru energie, Kadri Simson, a transmis că au început lucrările pentru dezvoltarea unui „indice complementar al prețurilor UE” pentru GNL, dar a ridicat și perspectiva impunerii unui plafon de preț exclusiv gazului rusesc.

Ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa, a precizat că lucrează cu alte țări la o propunere de acoperire a prețurilor angro la gaze, dar nu a fost încă specific cu privire la detalii.

Germania, Danemarca, Austria și Țările de Jos se opun acestei idei.

Norvegia, care a devenit cel mai mare furnizor de gaz al UE de când Rusia și-a tăiat aprovizionarea, susține că impunerea unui maxim la prețurile angro la gaz nu ar rezolva principala problemă a prea puținului gaz în Europa.

Cât de gravă este criza energetică?

Problema pentru UE este că are o piață internă a energiei cu 27 de state care au o varietate de mixuri energetice și trebuie să convină asupra unei soluții care să funcționeze pentru toate.

Deși facilitățile de depozitare ale UE sunt pline în jur de 90%, lipsa proviziilor rusești înseamnă că reumplerea lor se va dovedi dificilă.

Agenția Internațională pentru Energie spune că dacă cererea nu este redusă și aprovizionarea Rusiei nu este reaprovizionată, atunci nivelurile ar putea scădea la 5-20%. Se spune că cererea de gaze din UE va trebui să scadă în această iarnă cu 9% față de anii precedenți pentru a menține nivelurile de stocare peste un sfert.

„Cea mai promițătoare măsură pentru a scădea efectiv prețul mediu este în continuare reducerea consumului de vârf”, spune ministrul estonian Riina Sikkut.

Ce actualizări aduce Apple pentru noua tabletă iPad Air

Apple se pregătește să lanseze o nouă generație de iPad Air, care, pentru prima dată, va include două dimensiuni diferite, urmând exemplul liniei iPad Pro. Potrivit ultimelor rapoarte,...

Utilizatorii Samsung Galaxy au semnalat probleme cu aplicația YouTube. Care este cauza

YouTube a implementat recent un nou codec destinat îmbunătățirii eficienței compresiei video, dar această schimbare a generat probleme pentru utilizatorii de dispozitive mai vechi, inclusiv...