Cât de gravă este criza energetică din România: "Este foarte posibil să mai apară astfel de situații în următorii ani" INTERVIU

Dumitru Chisăliță, fondator și președinte al Asociației Energia Inteligentă și expert în energie, a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că statul ar trebui să gândească și să implementeze măsuri care ar putea avea efect abia poate peste un an, doi, trei sau patru ani, cu impact în scăderea facturilor de gaze și energie, nu numai pe termen scurt.

Mai mult, el spune că statul român nu are bani pentru plata compensațiilor, pentru că dacă banii ar fi existat, nu ar fi întârziat cu aceste plăți. Expertul în energie preconizează totodată că astfel de crize în sectorul energetic, precum cea din 2021, sunt foarte posibil să mai apară în România, în următorii ani.

”Compensările se calculează ca diferență dintre prețul mărfii din contract și o limită de 125 lei MWh, care este stabilită în lege, astfel încât practic, de la contract la contract, această valoare poate să compenseze direct proporțional și cu consumul efectiv de energie. Eu, din ce am văzut, au fost valori de 20-30 lei sau 50-70 de lei, iar cea mai mare a fost de 150 de lei, în ceea ce privește factura compensată”, a declarat pentru Ziare.com Dumitru Chisăliță, fondator și președinte al Asociației Energia Inteligentă și expert în energie.

El precizează că statul nu va putea susține prea mult timp aceste compensații, acesta fiind considerentul pentru care nu se fac plățile către furnizor, pentru că probabil nu există acești bani.

”Dacă banii ar fi existat, nu avea de ce să se întârzie cu aceste plăți. Probabil că neexistând acești bani, se caută tot felul de tertipuri ca să se tragă de timp și, practic, să nu se facă aceste plăți. În al doilea rând, această abordare a fost de la bun început necorespunzătoare. Ea trebuie să fie stopată, ea trebuie să se oprească. După ce ajunge la scadență la 31 martie, obligatoriu e nevoie de măsuri serioase care să ducă la diminuarea facturilor de gaze naturale, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și măsurile care trebuie luate trebuie să aibă mai multe caracteristici: în primul rând, impactul în ceea ce privește valoarea sau prețul în factură să fie unul cât se poate de mare; impactul pe bugetul statului trebuie să fie cât mai mic; trebuie totodată împărțite în funcție de urgență”, a adăugat el.

Specialistul consideră că sunt măsuri care pot să se aplice și care vor putea să creeze efect de la 1 aprilie. Dar sunt măsuri care, chiar dacă se aplică din momentul acesta, ar putea avea efect abia poate peste un an, doi, trei, patru ani. Și trebuie făcută o distincție între aceste abordări.

”De asemenea, este foarte important să înțelegem că spre ceea ce ne îndreptăm la 1 aprilie nu trebuie să fie obligatoriu măsuri care să facă în așa fel încât să aducă cineva bani de acasă. Există în momentul de față măsuri care se pot face fără aport de la bugetul de stat și care să aibă un efect în ceea ce privește prețul și costul cu gazele și energia electrică. Noi am înaintat în premieră anul trecut în august ideea demarării în România a unui plan de măsuri de urgență energetică, cum l-am denumit atunci. Scopul acelui plan a fost tocmai să preîntâmpinăm ceea ce urma să se întâmple și, din păcate, prognozele noastre din iulie-august s-au dovedit a fi exacte în această iarnă, și pe consumatorii casnici, și pe consumatorii non-casnici. Ca atare, nu cred că trebuie să luăm alte măsuri decât cele pe care atunci le-am pus pe masă și care sunt și acum oportune”, a afirmat Dumitru Chisăliță.

Setul propus cuprinde măsuri pe termen foarte scurt, astfel încât să se vadă în facturile românilor încă de la 1 aprilie niște rezultate certe. În același timp, cuprinde măsuri pe termen mediu și lung, dar și măsuri care să preîntâmpine crize cu cele din anul 2021.

”Pentru că sunt convins că în următorii ani, nu neapărat în următorul an, dar în următorii ani, astfel de situații este foarte posibil să mai apară în România și cred că sub nicio formă nu trebuie să repetăm episoadele pe care le-am avut în această toamnă. Adică să stăm să bâjbâim, să stăm să facem legi pe genunchi, care nu sunt verificate, care nu au o analiză sub aspectul impactului economic-social-bugetar, și trebuie să ne pregătim ca, dacă astfel de situații vor mai apărea, deja să știm ce trebuie să facem să avem o legislație care să fie aptă să ne scoată din criză, așa cum a fost din toamna lui 2021”, a precizat Chisăliță.

De ce prețurile produselor de pe Shein și Temu sunt atât de mici. Riscurile grave la care se expun cumpărătorii

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat, pe 23 aprilie, că urmează să investigheze platformele de comerț online chinezești Temu și Shein, făcând și o...

Signal, considerată una dintre cele mai sigure aplicații de mesagerie, anunță noi funcții de confidențialitate

Signal, aplicația de mesagerie cunoscută pentru protecția datelor utilizatorilor, anunță introducerea unor noi funcționalități care vor spori confidențialitatea utilizatorilor, în special...