Echilibrele macroeconomice și criza energetică. Cum am ajuns în această situație?

Războiul cu pandemia, atât cât a fost, a distras atenția opiniei publice de la problemele esențiale ale existenței noastre – venituri, nivel de trăi și resurse. Căci, așa cum am mai spus, preocuparea primordială a oricărui guvern, autorități de reglementare sau de control, este să contribuie prin toate pârghiile conferite de lege, la ridicare nivelului bunăstării populației, creșterea gradului de educație și de asistență sanitară, realizarea de investiții și în aceste domenii, nu numai în sectoare productive, cu respectarea condițiilor și drepturilor conferite de calitatea de membru al UE cu drepturi depline.

Situația în care am ajuns în acest început de an, a fost, pe de o parte, o consecință a măsurilor haotice de dereglementare a pieței gazelor și energiei (când guvernanții și cei care erau din zona lor, ridicau în slăvi liberalizarea pieței, că vor urma scăderi de prețuri importante, dar uitând să pregătească legislația pentru această etapă-legea consumatorului vulnerabil), pe de altă, situația în care a ajuns UE, datorită diferendelor cu Rusia, răspunsul acesteia la sancțiunile date de UE și SUA, fiind măsuri de retorsiune, pe ce controlează majoritar în UE conglomeratul energetic rusesc - gazele. Și aici nu are sens să va plictisesc cu politicile murdare utilizate în manipularea pieței caracteristice. S-a scris destul.

Dacă acum un an, situația economică a Rusiei era problematica, acum după ce au taxat la sânge nevoia de gaze, cel puțin, a europenilor, în această perioada s-a observat un palier liniștit, pe fondul căruia au construit conflictul ucrainian, o altă pârghie folosită în interesul lor, când au început să vadă că europenii și NATO nu doresc să le facă pe plac, să se depărteze de teritoriul lor.

Rămânând în acest context european, Rusia își joacă cartea abil, profitând și de slăbiciuni (ca să fiu elegant) ale unor națiuni, ai căror cetățeni au fost racolaţi de coloșii industriali ca Gazprom, Naftogas.

În acest puzzle eterogen, fiecare națiune s-a poziționat în folosul membrilor săi. Țările dependențe de gazul rusesc nu au avut o problema deosebită, chiar dacă prețul a fost mărit exagerat. Ungaria şi-a negociat bilateral contractul cu Gazprom, Austria care deţine si bursa unde se dau cotaţiile future si spot pe piata gazelor, la fel.

Mai jos, voi încercat să dau și opinia mea despre contextul macroeconomic traversat de țară noastră.

Deși știau că trebuie să acopere un procent important din cererea de gaze pe iarnă, din import, oficialitățile guvernamentale nu au întreprins mai nimic pentru asigurarea acestora, în condiții rezonabile. Nu știu cum au găsit un intermediar al intermediarului principal care vinde gaz în Europa, prețul este sfidător (mai ales pentru un cumpărător, producător de gaze), dar mărimile guvernamentale nu se coboară să discute cu rușii, de teamă să nu fie catalogați drept filorusi. În timp ce vecinii noștri de la vest, încheie acorduri pe 3-5 ani cu prețuri fixe, rezonabile.

După ce gazul și petrolul care îl mai aveam, l-am dat austriecilor (nici acum nu s-au dat explicații justificate asupra motivelor unei asemenea aventuri cu resursele țării), nu s-a rezolvat cu redevențele cuvenite ca urmare a extracției zăcămintelor, încât să vedem o echitate în proces, venim și cu măsuri administrative stranii – neasigurarea depozitelor de gaze pentru iarnă, sunt încărcate sub 50% - prin care s-a exclus obligația asigurării încărcării depozitelor de gaze pentru iarnă. Și toate măsurile administrative sunt venite din zona Ministerului Finanțelor, pentru care acum ar fi trebuit să răspundă, dacă ar fi fost un conducător responsabil la conducere. Dacă la asta mai adăugăm și așa zisă liberalizare a pieței… avem ce a ieșit. Nu diminuez partea de responsabilitate pe care ANRE o are în reglementarea pieței, pe care n-a făcut-o -cine știe din ce interes, dacă ne uităm la cum este finanțată autoritatea- dar tot ce a dus la dereglementarea haotică a prețului facturilor pentru consumatori s-a datorat dispozițiilor legale dat de executiv.

Privind contextul macroeconomic, în situația când costurile de gaz și energie lunare, nu depășesc 10% din veniturile realizate, poți acoperi un efort de 3 - 5% suplimentar, datorat situației excepționale din această iarnă. Și țările partenere din UE pot să suporte creșteri de 15-30% ale prețului gaz și energie fără să afecteze major situația financiară a contribuabililor. Pentru că acolo finanțiștii lor s-au gândit serios cât să plătească forță de muncă, astfel încât toate datoriile și obligațiile față de stat să fie plătite, fără a crea probleme majore, existențiale. Și n-au rămas în pagubă nici patronii, n-au dat faliment companiile una după altă, ci împreună au prosperat. Tocmai de aceea, sancțiunile pentru neplata datoriilor sunt mari. Face sens, atât timp cât contribuabilul are de unde, după ce primește salariul corespunzător pentru muncă depusă și acesta este suficient pentru plățile lunare și chiar economisiri. Gândiți-va numai la miliardele de euro strânse de diaspora, la care visează în fiecare sfârșit de an "vizionarii" din zona fiscală, în speranța că vor acoperi o parte din găurile neîncasate din timpul unui an întreg.

Complacerea în așa zise echilibre macroeconomice, pe care le tot auzim din 1999, de când a început să se stabilizeze economia noastră, a dus la uitarea motivului principal pentru care facem aceste echilibre - bunăstarea și nivelul de trai al contribuabililor. Acum când “piața liberă” ne pune în față efectele neplăcute care vin odată cu această liberalizare, vedem că ce s-a construit că nivel de plată lunară a subiecților naționali este spulberat de prețul unei facturi numai - care vreți, gaze sau energie - de pensionari, ce s-ar mai putea spune…

Dacă mai adăugăm și factori subiectivi, comentați în media, că legea pentru plafonarea și limitarea prețului la gaze și energie, dată la început de noiembrie 2021 (cu norme de aplicare publicate de abia în 29.11.2021) stabilea un plafon maxim de 1.00 lei/ kwh, când prețul maxim în piață era de 0.30 lei/kwh.

De ce nu s-a plafonat tariful la pretul din piaţă în momentul apariţiei anomaliei, poate cineva va contrazice opiniile de până acum - rea voinţă şi prostie. (eu încă mai sper şi nu cred asta). Desi cred că i-ar fi greu să justifice de ce a crescut de 3 ori prețul și să-i spui plafonare, când salariul celui care consumă resursă n-a crescut decât cu 10%, dacă.

Iar furnizorii atât au așteptat, au avut de ce să se agațe, când au majorat prețul. Oricum, ați văzut oferte de 1,3 - 1,5 lei/kwh, nu, că de aia e piață liberă.

Asta arată cât de dereglată este piață în România, (sau cât de lipsiți de caracter profesional, sunt cei care promovează tactica indusă de strategia rusească) explică motivele pentru care cei mai buni, din păcate, și-au luat lumea în cap și au plecat cu tot cu familii. Și noi în continuare ne certăm pe teme cum ar fi să nu luăm de la investiții bani pentru probleme sociale, să nu compromitem creșterea economică, să nu creștem deficitul, dar ignorăm că acum, sute de mii de familii nu au cum să plătească facturile la gaze și curent pentru că riscă să rămână, în cel mai bun caz, fără nimic de pus pe masă de fiecare zi.

Apropo de investiții, am tot așteptat că dl. Ministru al Finanțelor să ne comunice alocările din bugetul pe 2021 făcute de guvernul Câțu, pe capitole, pentru că nici acum nu e clar pe ce s-au dus împrumuturile făcute, de am ajuns la sub 50% din PIB. Cred că din împrumuturile făcute în 2021, ar fi fost de ajuns ca să acopere şi finanţarea necesară deschiderii exploatării gazelor în Marea Neagră, dacă ar fost îndeajuns de preocupaţi să finalizeze legea offshore. Şi acum eram cea mai curtată naţiune.

Doresc să afirm că nu am nici o dorință de apreciere subiectivă, bazată pe umori personale, ci încerc, pe cât posibil, să trezesc în demnitatea celor care s-au nimerit în funcții oficiale importante, acel declic care să-i facă să performeze pentru poporul din care fac parte și ei. Și în special pentru ei și demnitatea lor, căci de grijă lor, nu avem exemple care să ne îngrijoreze că n-ar avea din ce să trăiască, poate numai cele în care justiția încearcă, târziu (c-așa e la noi), să stabilească vreo încălcare a legilor, în timpul mandatului lor.

Deci, m-aș bucura să aflu, pe argumente, că investițiile făcute în 2021, au asigurat pe 2022 resurse pentru creșteri de salarii și pensii, că au un randament mult peste dobânda creditului luat astfel că putem plăti dobânda și mai rămâne destul pentru costurile interminabile ale bugetului de stat.

Dacă nu, unde s-au dus banii și cine răspunde, trebuie să prevaleze, căci nu e o glumă sau joc de noroc, bugetul de stat. Cu toate consecințele, pozitive și negative.

Sper să putem vedea până în iunie a.c. o echilibrare a economiei, nu cred că reducerea TVA ar înclină balanță facturilor la gaze și energie în favoarea consumatorilor. Dar cred că dacă kwh și metrul cub de gaz a ajuns așa de valoros, ar trebui că noi toți să ne angajăm în acest domeniu, din cauza că orice facem, în afară acestui domeniu, nu are valoare -utopic gând.

Dar asta încearcă să inducă Rusia, prin intermediul burselor. ca să-şi atingă scopurile. Pentru că frigul e greu suportabil. Şi ei ştiu asta. Bine.

Dar sigur, există posibilități ca sistemele macroeconomice să fie echilibrate și în țara noastră, garantând o justă plată a muncii depusă de oricare cetățean, de pe urma căreia să-și poată asigura existența demn, civilizat, nu să-și aducă aminte că suntem în secolul XXI numai când se uită la televizor.

Nu trebuie să inventăm, trebuie să preluăm din experiență statelor cu economie de piață consolidată. Şi sper că va fi posibil şi la noi.

Dar, va rog, nu ca Ordonanță 109/2011 – bună în teorie, aplicarea…

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Toți operatorii de transport feroviar, integrați pe Ghișeul Unic. Schimbări la cumpărarea biletelor

Toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care prestează servicii publice sunt integraţi şi activi în sistemul Ghişeul Unic dezvoltat de Autoritatea pentru Reformă...

România va colabora cu Coreea de Sud în sectorul energiei nucleare. Ce prevede documentul semnat în timpul vizitei lui Klaus Iohannis

România şi Coreea de Sud au semnat un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare, care vizează inclusiv îmbunătăţirea echipamentelor nucleare,...