Sistemul bancar din România se finanțează în majoritate de pe piața internă, aportul capitalului străin fiind tot mai mic.
Rata lichidității este foarte scăzută, iar gradul de intermediere bancară de 5 ori mai mic decât media europeană.
Băncile care opereză în țara noastră creditează în schimb Guvernul, expunerea pe titluri de stat crescând semnificativ, în comparație cu perioada pre-pandemie.
Profitabilitate peste media UE
Experiența ultimilor 20 de ani arată că piețele au avut un comportament pro-ciclic în România: în perioadele de avânt economic (2002 – 2008), în țara noastră au intrat importante fluxuri de capitaluri străine, căutând să obțină profituri de pe urma creșterii economiei.
Pe de altă parte, atunci când a apărut criza economică (2008 – 2012), sensul mișcării capitalurilor a fost invers, de părăsire a României, se arată într-o prezentarea a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, intitulată ”Sectorul bancar românesc: Între factor de dezvoltare și sursă de dezechilibru”.
Profitabilitatea a rămas mare în sistemul bancar românesc, din 2015 și până în prezent, peste media europeană, inclusiv în perioada afectată de pandemia de coronavirus.
Astfel, profitul net anual a fost mai mare de 1 miliard de euro începând cu 2017. Cu toate acestea, există o puternică polarizare a profiturilor, în favoarea marilor jucători de pe piață.
Finanțare din surse interne
Expunerea băncilor comerciale din România pe titlurile de stat a crescut de la 22 de miliarde euro în 2019 la 32 miliarde euro în prezent, ceea ce însemană o majorare cu 45%.
Creditul ne-guvernamental în moneda națională este preponderent, vulnerabilitatea legată de împrumuturile în valută reducându-se de la 64% în 2012 la 28% în prezent.
Cea mai mare parte a finanțării băncilor care operează în România vine din surse interne: gospodării și companii care activează în țara noastră.
Statistica înregistrează o creștere cu 155% a surselor interne de finanțare pentru sectorul bancar românesc, de la 38 miliarde euro, la începutul crizei, la o valoare curentă de 97 miliarde euro.
Probleme cu lichiditatea
În același timp, băncile din România au o rată a lichidității foarte scăzută: Raportul credite acordate/depozite atrase este de 68%, în condițiile în care media UE este de 109%.
România are cel mai scăzut grad de intermediere bancară din Uniunea Europeană, cu o pondere de 55% a activelor bancare în PIB, aproape de 5 ori mai mică decât media UE.
Cauzele acestei situații vin atât dinspre partea ofertei, cât și a cererii de credit: pondere mare a firmelor subcapitalizate (doar 12.000 din totalul de 690.000 de companii românești sunt bancabile), indisciplina plăților în economia reală, preferință mare pentru împrumuturi de la acționari (30%) și prin credit comercial (29%), în totalul datoriei companiilor.
De cealaltă parte, băncile preferă să facă profituri din marje mari ale dobânzilor și mai puțin din dezvoltarea cifrei de afaceri.