Piedone și alți trei inculpați condamnați pentru rolul lor în tragedia din Clubul Colectiv se judecă miercuri, 7 decembrie, pe rolul Înaltei Curți, unde se va dezbate primul termen al recursului în casație formulat de aceștia împotriva deciziei definitive a Curții de Apel București. Este vorba despre o cale extraordinară de atac pe care dacă petenții condamnați o pierd, doar CEDO îi mai poate salva.
Cristian Popescu Piedone (fost edil al Sectorului 4, condamnat definitiv la 4 ani de pușcărie), Alin Anastasescu (fost patron Colectiv – 11 ani și 8 luni), Antonina Radu (fugară, fost pompier – 8 ani și 8 luni) și Cristian Niță (fost director al firmei de artificii – 2 ani și 6 luni cu suspendare) au depus la Înalta Curte un recurs în casație prin care cer anularea deciziei de condamnare.
Oamenii lui Cristian Popescu Piedone s-au organizat pe Facebook, unde au lansat un apel către toți cetățenii care îl susțin pe edilul-pușcăriaș să vină în fața instanței supreme:
„Dacă vrei și tu ca Piedone să fie eliberat, vino pe 7 decembrie ora 9:00 la Înalta Curte de Casație și Justiție! Hai să fim toți alături de cel mai iubit primar din istoria Bucureștiului. Piedone este nevinovat! Asta datorită mai multor motive! Dar cel mai important motiv este că la data condamnării, faptele de care a fost acuzat ar fi fost PRESCRISE!!!”, se arată îm mesajul postat pe Facebook de susținătorii lui Piedone cu o zi înainte de proces.
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac reglementată de art. 438 din Codul de procedură penale, care poate fi exercitată numai în anumite situații, din care enumerăm:
Potrivit legii, aceste motive pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deşi au fost invocate, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor.
Magistrații Curții de Apel București au pronunțat pe 12 mai 2022 sentințele definitive în dosarul Colectiv.
Din dispozitivul deciziei definitive rezultă că Piedone și funcționarele de la Primărie, precum și cei doi pompieri – toți 6 angajați ai statului român care nu și-au făcut treaba – sunt excluși de la plata daunelor către familiile celor decedați sau cele ale răniților din Colectiv.
Cei care trebuie să plătească în solidar milioane de euro sunt foștii patroni Colectiv, artificierii, firmele și două instituții: Primăria Sectorului 4 și ISU. Ultimele două au depus deja contestații împotriva executării și arată că n-au bani să plătească.
Iată pedepsele definitive din Dosarul Colectiv:
Pe data de 30 octombrie 2015 un incendiu devastator a cuprins clubul bucureștean Colectiv, acolo unde sute de tineri asistau la concertul trupei Goodbye to Gravity.
O scânteie provenită de la focul de artificii amplasat pe scenă a aprins izolația de pe stâlpii din sala de concert, iar focul s-a extins cu repeziciune.
Circa 120 de secunde au avut la dispoziție cei din club pentru a ieși, înainte să fie cuprinși de flăcări. O busculadă s-a produs la ieșirea din club, iar mulți au rămas blocați.
În urma incendiului din Colectiv au murit 65 de persoane și alte câteva sute au fost mutilate pe viață.