Reductio ad Hitlerum

Autor: Mircea Mihaies - scriitor
Miercuri, 17 Iunie 2020, ora 14:26
3280 citiri
Reductio ad Hitlerum

Radu Jude e un regizor roman de film si teatru. La patruzeci si trei de ani, se poate mandri cu o prezenta ampla in cadrul unor festivaluri, cand ca membru in jurii, cand ca multiplu premiat. O stire recenta ni-l infatiseaza in postura de unic regizor roman care participa la Berlinala din acest an cu trei productii. S-or mai fi afland, nu zic, si alti regizori straini in aceasta postura, dar, pentru un roman, faptul merita subliniat si salutat. Dl Jude are, asadar, toate motivele sa fie un om multumit, ba chiar si unul orgolios - asa cum se si declara intr-un comentariu de pe un site de stiri, ziare.com, unde isi lauda singur realizarile.

Ma intreb insa de ce-o fi simtit dl Jude nevoia sa-si afirme bombastic valoarea? Nu i-a contestat-o nimeni. Ba chiar am impresia ca prea putini se sinchisesc de ea. Succesele dlui Jude sunt, deocamdata, doar "de stima", cum se spune. In strainatate, spectatorii n-au prea luat cu asalt salile de cinema ca sa-i vada filmele. Dar chiar si aplauzele in cerc inchis tot reprezinta ceva intr-o "cultura minora", cum zice domnia sa. Eu as spune doar "cultura mica", inca in curs de dezvoltare - dar e o chestiune de optica.

Intr-un fel se vad lucrurile din piscul elitist unde s-a catarat cu vioiciune dl Jude, altfel se vad de la nivelul unor piticanii culturale, cum ii califica acesta pe criticii sai. Ba chiar - dovada ca la mijloc e ceva obsesional -, oricine indrazneste sa se refere la activitatea domniei sale e un extremist de dreapta - si inca unul jigarit, neluat in seama nici macar de website-ul initiat de Andrew Breitbart, conservatorul american care a bagat spaima in stangisti.

Realitatea e ca dl Jude beneficiaza pana in acest moment doar de ceea ce se numeste "succes de festival". In cele mai multe cazuri, e vorba de o validare intra-generationala. Nu-i neg abilitatile, priza la jurii si la critica de specialitate. Incerc doar sa calibrez, cu ochii unui intelectual pricajit, dintr-o "cultura minora", lucrurile la dimensiunea care mi se pare a fi cea reala. Sa fie limpede: dl Jude nu e nici Cristi Puiu, nici Cristian Mungiu, nici Nae Caranfil. In timp ce numele mentionate s-au remarcat prin incercari originale de a intelege dilemele profunde ale existentei, dl Jude bifeaza constiincios teme ideologice la moda. El e, deocamdata, autorul lui Aferim!, pelicula prin care filmul romanesc s-a racordat violent la poncifele corectitudinii politice.

Cam asta stiam despre dl. Jude pana saptamana trecuta. Intre timp, am descoperit ca domnia sa e si un ideolog necrutator. Din punctul meu de vedere, dl Jude poate fi orice, chiar si un extra-terestru din Galaxia Florii-soarelui. N-am nicio problema cu identitatile. Nici macar cu cele intelectuale. In aceasta chestiune, invatatorul meu e Isaiah Berlin. Dar, se vede treaba, dl Jude nu poate dormi de grija diverselor "deviationisme", reale sau prezente doar in imaginatia domniei sale. Prizonier al formulei leniniste "Cine nu e cu noi e impotriva noastra!", nu admite alta opinie si alta perspectiva decat aceea a universului marginit din care face parte, care-l premiaza si raspremiaza. Nici asta n-ar fi mare bai. Dar incepe sa devina o problema atunci cand impricinatul iese din zona neutralitatii artistice si imparte lumea in ulii si vrabii, asa cum o face intr-un recent filmulet.

Iar lucrurile iau o turnura de-a dreptul ingrijoratoare atunci cand dl Jude asociaza demersurilor sale si institutii precum Comisia Europeana si Institutul Cultural Roman. Participarea financiara a acestora nu reprezinta mare scofala - 2000 de lei (in care sunt incluse cheltuielile de montaj si traducerea). Ceea ce sugereaza ca, deocamdata, dl Jude n-a dat lovitura la Box-office si ca inca joaca la mese mici. Dar ea e simbolica pentru felul in care diversi operatori culturali cu agenda politica au luat cu asalt institutiile finantatoare de proiecte care-ar trebuie sa fie exclusiv culturale. Mais, passons!

Despre ce este vorba? Regizorul a profitat de o initiativa laudabila a ICR, si anume, ca in perioada pandemiei sa dea artistilor posibilitatea de a se exprima, scotand la concurs mai multe proiecte. Unul dintre ele s-a desfasurat in cadrul Festivalului Filmului European. Produsul "cultural" al dlui Radu Jude consta intr-un filmulet de patru minute si cateva secunde, pe care cineva, generos, l-a numit "cine-eseu". In realitate, e un clip publicitar politic suta la suta. El nu propune un dialog. Este conceput ca denunt, rechizitoriu, infierare: ca grup social, "oamenii de cultura" sunt blamati pe motiv ca adopta si propaga pozitii extremiste, rasiste, fasciste.

Montajul dlui Jude e alcatuit dintr-o succesiune de episoade, dupa cum urmeaza:

1. Un fragment dintr-un interviu luat de Gunter Gaus, in care Hannah Arendt isi manifesta - cel putin in "taietura regizorala" a dlui Jude - dispretul fata de intelectuali: acestia ar genera numai si numai idei periculoase, extremiste, naziste, rasiste. In realitate, Hannah Arendt discuta chestiunea unui "non-intelectual", criminalul nazist Adolf Eichmann, in cadrul teoriei sale privitoare la "banalitatea raului". Amatorismul intelectul si primatul ideologic i-au jucat d-lui Jude o festa urata de tot. In loc sa inteleaga despre ce vorbeste Hannah Arendt, o ia prizoniera a propriilor obsesii.

Marius Stan, comentand demersul, sesizeaza frauda la care recurge autorul denuntului intitulat Stimati oameni de cultura: "Probabil ca daca ar fi trecut si prin reflectiile Hannei Arendt despre Little Rock, regizorul s-ar fi grabit sa-si schimbe sursa de legitimare pentru ca, nu-i asa, ce rost ar mai fi avut partea a doua a colajului? Nestiind insa mare lucru despre Hannah Arendt, el se bucura precum un copil de materialul gasit la liber pe YouTube si-si adanceste opera de insinuare nu printr-un << spatiu al reflectiei >>, ci printr-o decizie apodictica: intelectualii sunt de rahat! Asistam, astfel, la nasterea unui nou gen: scurt-linsajul!" Asadar, nu pentru Hannah Arendt intelectualii reprezinta o specie respingatoare si nefrecventabila prin definitie, generatoare de extremisme, ci pentru Radu Jude!

2. "Hodoronca-tronca", vorba Oanei Pellea, filmuletul continua cu imaginea de-acum faimosului "aeroport din Tandarei", gluma prosteasca, de un indescriptibil prost-gust, care i-a atras lui Vladimir Tismaneanu acuzatia de "rasism" - o acuzatie aberanta la modul absolut: sosise momentul platii politelor de catre indivizi care nu-i vor ierta lui Tismaneanu in vecii vecilor faptul de a fi produs monumentalul sau Raport de condamnare a comunismului in Romania.

3. Secventa urmatoare e o balmajeala dojenitoare la adresa celor care l-au aparat (e adevarat, unii cu argumente ridicole) pe politologul american de origine romana. Intr-o sarja care s-ar fi vrut sarcastica, dar care nu e decat auto-incriminatorie (ce sa-i faci, cand stilul nu se ridica la inaltimea ideologiei, tortul de frisca iti vine in nas, ca in filmele cu Stan si Bran!), dl Jude propune propria contributie la rasismul intelectualilor: "In calitate de om interesat de cinema, consider ca o alta referinta ar fi fost si mai tare. [Urmeaza o trimitere la un film al lui Pier Paolo Pasolini, n.m., M.M.] Ar fi fost o tripla victorie: logica - e chiar o cioara, nu un pescarus, estetica - pentru ca Uccellacci e uccellini e mai putin main-stream decat Pasarile, dar si politica, pentru ca Pasolini era homosexual si marxist." Deduceti de aici ce vreti. Eu deduc ca dl Jude vede rasism, discriminare ideologica si sexuala si in ciocul de pescarus.

4. Finalul micro-aferimiadei se vrea apoteotic: intr-un stop-cadru in care a adunat toata agresivitatea ideologica a discursului sau, dl Jude lasa imaginea sa vorbeasca. Iata cum m-am referit la ea intr-o postare pe care am facut-o pe Facebook, pe un ton, recunosc, persiflator: "E o << inocenta >> fotografie ce surprinde membri ai Partidului National Crestin (nationalist, extremist si antisemit) al lui A. C. Cuza. E doar un detaliu (irelevant, nu-i asa?) ca personajele se saluta dupa ritualul nazist si ca dau onorul unui tren insemnat cu o cruce mortuara. Asa e, se mai moare, chiar daca esti intelectual... Dl. Jude [intr-o interventie ulterioara, n.m., M.M.]. are dreptate, nu pe dl Tismaneanu il vizeaza mini-capodopera domniei ale, ci pe intelectualii romani, in genere. De altminteri, lor li se adreseaza, vadit cordial, chiar in debutul filmului: << Stimati oameni de cultura >> . Prin asimilarea lor cu nazistii din gruparea Goga-Cuza (criminali, instigatori la asasinate), dl Jude recurge la ceea ce Leo Strauss numea << reductio ad Hitlerum >> . O fi infractiune? O fi discriminare? O fi invitatie la un pogrom al intelectualilor? N-o fi?"

In sinea mea, sunt convins ca dl Jude nu e nici extremist, nici partizan al discriminarii. E doar unul dintre oportunistii lipsiti de scrupule care a inteles la perfectie care sunt astazi regulile pe piata validarii culturale internationale. Dl Jude, premiat si premiabil, trebuia sa transmita mesajul ca e pe linie, ca e vigilent, ca e necrutator. Vulgata momentului afirma ca intelectualii dezgustati de comunism in general, si cei romani in special, sunt, in corpore, adepti ai extremei drepte. I-am sugerat dlui Jude ca ar fi fost corect, daca tot discuta despre primejdii, rasisme si exterminari, sa dea cateva exemple si din extrema stanga, doldora de rasism si violenta. Dl Jude a tacut malc. Cum sa se prezinte domnia sa pe covorul rosu de la Berlin ca acuzator al lui Marx, Lenin sau Che Guevara?! Nu sunt, oare, acestia zeii tutelari ai Internationalei Festivalurilor (nu numai de film), care pretinde dovezi permanente de loialitate? Dac-ar fi facut-o, stie prea bine ca n-ar mai fi pus piciorul pe acolo si, vorba poporului, s-ar fi lins pe bot de premii, prezente in jurii si alte onoruri.

Ma intreb: ar fi fost o atare absenta spre paguba minorei noastre culturi? N-ar fi fost? Sa vedem ce urmeaza la Berlinala. Ar fi pacat ca dl Jude sa se fi dedat la tot acest exhibitionism ideologic fara sa ia un premiu.

Text publicat si pe Romanialiterara.ro

Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timişoara, că dă asigurări că că avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o...
#Radu Jude, #Berlinalia, #Hannah Arendt, #Aferim, #Cristi Puiu, #Cristian Mungiu, #Nae Caranfil , #filme