Cristian Mungiu, despre controversele pe Legea cinematografiei: Ce nu e bine?

Scriu rindurile astea de la mare distanta de casa. Insa ma simt dator cu niste detalieri, pentru ca am facut parte din grupul de lucru care a contribuit la elaborarea propunerii de OUG si consider ca e just sa imi asum raspunderea pentru ce am propus si sustinut.

Pe scurt: am fost intrebat in februarie anul acesta daca sunt de acord sa fac parte dintr-un grup de lucru care sa imbunatateasca legea cinematografiei. Am zis da fara sa stau pe ginduri pentru ca mi se pare ca cei care critica public erorile trebuie sa si propuna niste solutii.

Nu m-a interesat cine face parte din grupul de lucru, cum a fost el format, ce proceduri de implementare avea sa urmeze textul pe care aveam sa-l elaboram - expertiza noastra avea sa aiba in vedere fondul, continutul.

Am avut doua teme cind am purces la treaba: una a fost sa propunem cit mai multe masuri concrete care sa favorizeze tinerii - sau mai bine zis care sa le ofere sanse oneste in raport cu consacratii. Cealalta tema, pe care nu a trasat-o nimeni, dar care era de la sine inteleasa era sa reparam abuzurile enorme de interpretare ale legii in vigoare, problemele pe care le stiam cu totii, inechitatile.

In preajma Cannesului, m-am prezentat in Comisia de Cultura din Senat sa sustin cu argumente propunerile pe care le facusem. Mi s-a explicat politicos dar ferm ca nu urma sa aiba loc nici o discutie pe fond, pentru ca nu era momentul. Comisia nu era de acord cu procedura de a trece un asemenea document peste vara, prin asumarea raspunderii Guvernului (iertati-ma daca terminologia e improprie) si a invitat ministerul sa dea o ordonanta de urgenta daca considera potrivit.

Pare ca, intr-adevar, Ministerul Culturii chiar considera de data asta ca cinematografia este o prioritate si propune guvernului sa aduca imbunantiri legii printr-o ordonanta de urgenta asa ca permiteti-mi, in cele din urma, sa ma refer la fond.

Vezi si opiniile exprimate in dezbaterea publica pe tema proiectului de lege la inceputul lunii august (Video).

Tinerii

Tinerii regizori si-au dorit sa se creeze o sectiune de micro-buget pentru cei care au nevoie de mai multa experienta inainte de a gestiona filme de lung metraj de buget mai mare, iar aceasta propunere a fost inclusa in lege.

Am propus totodata si ca sectiunea de debut, cu fonduri si judecare separate, sa nu mai aiba in vedere doar primul film ci si al doilea film al unui regizor, ca sa existe si o a doua sansa, daca poate nu ai avut inspiratie cu primul film.

S-a introdus o propunere care sa avantajeze deopotriva si tinerii producatori: finantarea primelor doua filme precum si a microbugetelor nu ar tine cont decit de scenariu si de bune intentii, nu de realizari anterioare, asa incit si orice tinar producator sa poata participa cu sanse maxime in concurs.

Regulamentul

Cei din industrie stiu ca legea ca legea, dar regulamentul e obiectul principal de disputa, intotdeauna. Pentru ca regulamentul prevede criteriile concrete pe baza carora se aloca finantarea. Prin urmare am agreat ca legea sa se refere la chestiuni generale iar regulamentul sa fie redactat intr-o etapa ulterioara, in urma unei largi consultari, ca sa existe cit mai putine controverse. Prin urmare, propunerile de text de lege au fost facute incit orice prevedere din regulament sa poata fi formulata dupa cum va decide breasla ulterior.

Sprijin automat

CNC-ul roman s-a plins adeseori - formal si informal - ca problema principala a sub-finantarii cinematografiei vine din faptul ca fondul cinematografic e devalizat de cereri nejustificate de sprijin nerambursabil pentru realizari deosebite care ori nu exista, ori sint discutabile, legea in vigoare fiind redactata ambiguu si interpretabil.

Prin urmare, textul propus in OUG transeaza ferm chestiunea. Numarul de reusite care justifica o finantare nerambursabila se reduce substantial, prin lege.

In acelasi registru, CNC-ul s-a plins deseori ca producatorii nu declara corect numarul de spectatori platitori ai filmelor si ca solicita adesea fonduri de sprijin pentru succes de public fara sa ramburseze creditul primit. Prin urmare, propunerea cuprinsa in acest OUG conditioneaza pentru intiia data sprijinul pentru succes comercial de gradul de rambursare al creditului, asa incit CNC sa sprijine producatorii doar in masura in care acestia au fost buni platnici la rindul lor.

Fondul cinematografic

Fondul cinematografic nu a fost si nu este alimentat de la buget. In aceste conditii, si tinind cont de faptul ca de la emiterea legii cinematografiei si pina in prezent unele surse de alimentare a fondului nu mai au nici o relevanta (contributia TVR, taxele pe casete video, samd), alimentarea la un nivel decent a fondului cinematografic a constituit mereu o prioritate pentru toti cineastii.

Banii cinematografiei vin si au venit mereu din niste taxe asociate cu domeniu audiovizual. Taxa pe biletul de cinema la cuantumurile propuse in lege nu e inventata in Romania, e prezenta in legislatia majoritatii statelor europene si constituie peste tot o formula rezonabila de a finanta cinematografia de pe urma propriilor ei incasari.

Mai mult, in propunerea de OUG, aceasta taxa are doua cuantumuri: cine doreste sa difuzeze si film romanesc poate contribui cu mult mai putin. Insa nu e vina cineastilor, a producatorilor si distribuitorilor din Romania ca filmele romanesti nu isi pot recupera investitia din exploatrea interna. Salile de cinematograf au fost in gestiunea statului, prin urmare este raspunderea statului ca ele au fost furate, instrainate sau oferite ca mita imobiliar-electorala asa ca nu e rezonabil sa se ceara cineastilor sa isi poata amortiza cheltuielile de productie din exploatarea interna in conditiile in care s-a distrus reteaua de exploatare.

Subventie

La data la care legea cinematografiei a iesit in prima ei forma, se prevedea, tinindu-se cont de distrugerea retelei de cinematografe, ca producatorii romani vor exploata filmele cit pot de eficient, rambursind bani catre CNC pe toata perioada exploatarii, dupa care vor preda filmele statului in situatia - probabila - ca nu vor fi reusit sa ramburseze integral creditul primit pentru realizarea filmului.

Problema este ca fiscul si legislatia fiscala au evoluat pe alte coordonate decit Legea Cinematografiei asa incit la sfirsitul termenului de exploatare al filmelor, producatorii romani s-au trezit ca statul le cere TVA la predarea filmelor catre CNC -TVA care in conditiile exploatarii din Romania constituie o povara insurmontabila pentru producatorii autohtoni. Prin urmare, s-a propus in acest OUG o solutie: modificarea formulei de finantare a cinematografiei din cea presupunind un credit rambursabil pentru realizare intr-alta care sa aloce fondurile sub forma de subventie, cum se face in majoritatea statelor europene.

Totodata insa, s-a prevazut ca rambursarea fondurilor alocate de catre CNC producatorilor sa se faca in continuare ca si cum ar fi vorba de un credit, in asa fel incit subventie sa nu insemne decit ca dupa ce ai exploatat filmul cit de bine ai stiut si ai dat statului inapoi tot ce ai putut, sa nu mai existe alte obligatii.

Praguri

CNC-ul si producatorii care s-au considerat defavorizati de-a lungul timpului de fondurile primite in urma concursurilor s-au plins frecvent ca legea cinematografiei nu include un prag maximal de atribuire a fondurilor cinematografice, putind favoriza anumiti aplicanti. Prin urmare, propunerea de text a OUG-ului cuprinde anume un asemena prag. Mai mult, extinde pentru intiia data acest prag si la nivelul fondurilor nerambursabile alocate de catre CNC. Mai mult, prevede in sfirsit un prag minim de finantare a productiei de film, cum si-a propus fiecare nou text de lege care avea in vedere sa corecteze legea cinematografiei in ultimii zece ani.

Sali

Prin Legea Cinematografiei nu se pot, din pacate, lua masuri directe care sa conduca la refacerea retelei de sali de cinematograf in Romania desi aceasta a constituit una dintre prioritatile pentru care ne-am apucat sa lucram la aceasta propunere. Cu toate acestea, am propus ca CNCul sa poata sprijini retehnologizarea salilor in anumite conditii, in asa fel incit cei care chiar vor sa le pastreze obiectul de activitate sa primeasca un sprijin si la nivel de know-how si financiar.

Asadar, de ce nu e bine, ce nu e bine?

Concluzii

Propunerea de OUG contine, desigur, si alte prevederi si m-as bucura daca am reusi sa le analizam pe fiecare in parte fara patima, dezbarindu-ne o clipa de umori, interese de grup, orgolii si suspiciuni.

Cred insa cu tarie ca propunerile sint facute cu buna credinta, in limita competentelor celor care au lucrat, inspre o rezonabila legiferare a cinematografiei romane si ca ele nu avantajeaza in nici un fel concret vreun grup anume de cineasti, au in vedere criterii comune de apreciere pentru toata lumea, praguri care sint valabile si ele pentru toata lumea, beneficii care apreciaza performanta si incurajeaza rambursarea fondurilor primite, incurajeaza indirect pe cei care vor sa faca filme comerciale sau de public sa o faca, spre propriul lor interes si al CNC-ului.

Desigur, scurt-circuite si interpretari abuzive sunt intotdeauna posibile, insa haideti sa ne aparam de ele punctual si atunci cind vor aparea si sa nu respingem de facto un text care incearca sa corecteze cu buna credinta disfunctionalitati reale constatate de intreaga breasla. Si, evident, imbunatatiri sint inca posibile si binevenite.

Aceasta nu este doar parerea mea, am verificat propunerile facute in grupul de lucru cu multi cineasti in diferite etape ale elaborarii lor si am tinut cont de observatiile primite. Semnatarii prezentei note, la curent in detaliu cu propunerile textului, sustin fondul chestiunii fara rezerve.

Insa ce mi se pare important de aflat in acest moment e ce cred cit mai multi dintre cineastii pe care prezentele modificari ii privesc. Ce cred ei despre textul propus, despre fondul problemei in sine, intelegind ca orice text de lege trebuie sa fie echitabil in general si nu favorabil fiecarui cineast in parte cu fiecare dintre prevederile propuse.

Ii invit prin urmare sa citeasca - daca nu au facut-o deja - textul propusei OUG si sa isi exprime ferm punctul de vedere cit mai curind si in cunostinta de cauza - daca isi doresc ca de observatiile lor sa mai tina cineva cont vreodata in viitorul apropiat. Si abia apoi vom sti in ce masura aceste propuneri ale OUG sunt legitime sau daca in final, in ciuda nemultumirilor exprimate de-a lungul timpului, cineastii sunt in final mai degraba inclinati sa lase lucrurile asa cum sunt deja.

Cristian Mungiu, regizor

Sustin acest punct de vedere:

Radu Muntean, regizor

Corneliu Porumboiu, regizor

Andrei Ujica, regizor

Razvan Radulescu, scenarist

Alex Baciu, scenarist

Radu Jude, regizor

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...