Ce efecte vor avea măsurile anti-criză din 2023. Economist: ”Au fost făcute niște calcule din care a rezultat că este acceptabil acest sacrificiu”

Miercuri, 30 Noiembrie 2022, ora 21:05 6112 citiri
Economiștii sunt de părere că un loc de muncă, chiar și mai prost plătit, e binevenit în anul complicat care va fi 2023 FOTO Hepta

Anul 2023 se anunță foarte complicat pentru cea mai mare parte a românilor. Guvernul a decis câteva măsuri care ar trebui să protejeze categoriile vulnerabile ale populației. Unele dintre acestea, cred economiștii, nu vor avea efectul sperat, ci din contră.

Creșterea pensiilor, alocațiilor și a salariului minim sunt bine venite în condițiile în care puterea de cumpărare a categoriilor vizate de aceste măsuri a scăzut alarmant. Sunt ajutoare prin care oamenii ar trebui să fie ajutați să treacă mai ușor de criza economică anunțată la nivel mondial.

Una dintre ele, creșterea salariului, este însă o sabie cu două tăișuri.

Pe de altă parte, creșterile de TVA și impozitele pe profit aplicate firmelor îi vor face pe mulți dintre antreprenori să închidă afacerile sau să se mute în altă țară.

Cât de mult îi ajută pe oamenii vulnerabili măsurile sociale decise de guvern pentru 2023

Analistul economic Christian Năsulea a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că aceste măsuri trebuie să acopere inflația pentru ca oamenii să se bucure cu adevărat de ajutorul de la stat. Iar aici se referea la pensii și alocațiile pentru copii. Însă este de părere că majorarea salariului minim va aduce mai multe probleme.

”Avem o dată problema creșterii pensiilor. Ori în sistemul public de pensii, cuantumul acestora este fixat din pix de către stat, iar atunci când statul poartă o mare parte din responsabilitate pentru inflație, ar trebui să le indexeze cel puțin cu nivelul inflației astfel încât pensionarii să-și poată permite măcar aceleași lucruri pe care și le permiteau și înainte, cel puțin în teorie.

La fel, când vine vorba despre alocații și acestea sunt niște ajutoare care sunt menite să stimuleze anumite procese la nivel social sau să ajute la rezolvarea unor probleme la nivel social, iar atunci dacă vrem să avem genul acesta de ajutoare are sens ca ele să fie indexate cu inflația.

Avem însă salariul minim unde situația este un pic mai complicată. Acesta nu este un element care să funcționeze după aceleași principii pentru că nu este acordat de stat. Este o cheltuială impusă și agenților privați de pe piață. Și atunci, dacă statul ar fixa un salariu minim care să fie aplicat instituțiilor de stat, atunci ar fi treaba statului cât vrea să seteze acest indicator și noi economiștii nu ne-am mai plânge atât de problema aceasta.

Însă dacă fixează salariul minim pe care să-l plătească și agenții privați, oricât ne-am dori ca oamenii să câștige mai mulți bani, trebuie să ținem cont și de efectele adverse pe care tinde să le aibă această măsură, în special pierderea de locuri de muncă. Vor fi oameni care nu vor ai fi considerați destul de productivi sau nu vor mai fi considerați necesari de către angajatorii lor la un salariu minim care este considerabil mai mare decât era înainte. Astfel, în loc să câștige mai mulți bani, oamenii aceștia își vor pierde cu totul locurile de muncă.

Eu consider că este preferabil să ai un loc de muncă chiar dacă este plătit mai prost decât să nu ai deloc”, a spus analistul.

Soluția pentru românii cu venituri mici

Potrivit lui Christian Năsulea, concurența pe piața muncii este singurul mod de a crește salariile românilor fără a afecta economia ci din contră, de a o ajuta să crească.

”Din punctul acesta de vedere, când vine vorba despre salarii, singurul lucru care duce în mod real la creșterea veniturilor angajaților este nivelul de concurență pe piața muncii pentru forța de muncă.

Atunci când avem mai mulți angajatori care caută forță de muncă, angajații vor avea opțiuni mai diverse, mai multe opțiuni mai bine plătite iar în felul acesta vor câștiga realmente mai mulți bani.

Când doar vine statul și forțează creșterea de salarii, unii oameni vor câștiga mai mult însă alții își vor pierde job-urile cu totul. Iar acesta este, din punctul meu de vedere un efect care nu justifică bunele intenții ale ideii de salariu minim. Cred că este mai important să evităm pierderea de locuri de muncă pentru niște oameni care sunt afectați foarte dramatic de acestea decât să facem în așa fel încât să creștem forțat salariile pentru o parte a populației”, a comentat analistul.

”Acest lucru se rezolvă construind autostrăzi”

Potrivit lui Christian Năsulea, angajații cei mai afectați vor fi chiar cei din zonele sărace ale țării unde angajatorii vor fi nevoiți să își închidă afacerile din cauza noilor cheltuieli sau să reducă personalul pentru a face față taxelor.

”În general mecanismul care se observă empiric pe o piață a muncii este unul prin care oamenii care muncesc pe salariul minim în prezent, dacă nu sunt suficient de productivi astfel încât angajatorul să justifice noul salariu minim pe care trebuie să-l plătească vor fi dați afară.

Exemplele pe care le avem în general în acest sens sunt legate de firme cu productivitate totală foarte mică din zone defavorizate. De exemplu dacă avem o unitate de producție într-un județ foarte sărac al României, într-o localitate care este conectată slab la infrastructura rutieră, costurile pentru această firmă pentru plasarea produselor pe piață sunt mai mari. Costă mai mult să transporți lucruri dacă nu ai drumuri de calitate sau dacă ești departe de marile centre unde sunt mulți consumatori.

Atunci efectul acesta advers care ar trebui evitat este unul care afectează întotdeauna angajații cei mai săraci care au avut ghinionul să se nască sau să trăiască undeva unde nu există multe oportunități pe piața muncii pentru ei, unde salariile sunt mici pentru că firmele unde lucrează au alte costuri de acoperit. Practic, cu cât oportunitățile pentru mediul de afaceri sunt la un nivel mai scăzut, cu atât în zona respectivă salariile vor fi mai mici iar acest lucru nu poate fi rezolvat prin creșterea salariului minim.

Acest lucru se rezolvă construind autostrăzi, conectând mai bine localitățile de pe tot teritoriul țării, se rezolvă făcând cadrul legislativ mai favorabil deschiderii de noi firme și întreprinzătorilor deja aflați pe piață, în așa fel încât să existe cât mai multe afaceri care să caute angajați să reușească să maximizeze profitabilitatea economică în fiecare județ al țării, în fiecare localitate, oricât de îndepărtată și săracă ar fi ea.

Așa se crește de fapt nivelul de trai. Nu se crește stabilind din pix un nou salariu minim care să fie cu 20% mai mare ca înainte”, a mai spus specialistul.

IMM-urile afectate de ”noutățile ”fiscale din 2023

Afacerile din România par să fie oricum în declin, dacă privim rapoartele Registrului Comerțului, încă de la începutul pandemiei. Experții sunt de părere că acest trend va continua și în perioada următoare.

Numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut cu peste 30.000 în ultimii doi ani, cele mai mari probleme fiind înregistrate în comerț, distribuție și construcții.

Însă trendul acesta se va menține și anul viitor.

”Având în vedere că a fost schimbat în mod nefavorabil cadrul fiscal pentru microîntreprinderi, cu siguranță multe dintre IMM-uri care au funcționat până anul acesta vor înceta să funcționeze începând de anul viitor.

Mă refer aici modificarea cotelor de impozitare pentru microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende, etc. Practic ar trebui să ne așteptăm să se închidă și alte firme după ce s-au închis atât de multe anul acesta pentru că au fost luate măsuri care fac să fie mai puțin profitabil să îți desfășori activitatea în România.

Iar aici o să vedem migrarea către alte țări a unor societăți comerciale relativ mici care desfășurau activități în domeniul serviciilor și care se încadrau sub plafonul acela de 1 milion de euro care era pentru IMM-uri coborât acum la 500.000 de euro. Pentru care dacă erau anumite societăți care își desfășurau activitatea fără să aibă un angajat plăteau înainte 3% impozit pe venit, vor plăti 16% din ianuarie 2023 impozit pe profit.

Se schimbă niște indicatori care fac ca business-urile pe care le-au dezvoltat să nu mai fie profitabile”, a spus Christian Năsulea.

Cât de conștient este statul că prin luarea unor măsuri afectează de fapt mediul de afaceri și economia

”Nu este vorba de spre o inconștiență”, a spus expertul. ”Este vorba de a aduce bani la bugetul public pentru că statul se află în situația în care se va confrunta cu niște cheltuieli din ce în ce mai mari pentru toate schemele de ajutor la care s-a angajat să participe: PNRR, schemele de plafonare-compensare a energiei, etc.

E nevoie de din ce în ce mai mulți bani și de undeva trebuie găsiți aceștia. Iar în momentul în care s-a dat legea au fost făcute niște calcule din care a rezultat că ar fi acceptabil sacrificiul acestor firme și acestor persoane care vor rămâne fără loc de muncă astfel încât să crească nivelul de colectare al banilor la bugetul de stat.

Din punctul meu de vedere nu vorbim de inconștiență ci statul pare să aibă interese divergente față de cele ale unei părți din populația României.

Este mai important în momentul acesta pentru bugetul de stat să fie adunați mai mulți bani decât să fie asigurat un mediu de afaceri mai productiv care să ne ducă la creșterea economică pe termen lung.

Cu alte cuvinte dăm creșterea economică pe termen lung pe niște creșteri în visteria statului pe termen scurt. Problema este că s-ar putea ca nici măcar să nu meargă.

Avem niște modele în economie care ne arată că de cele mai multe ori, atunci când crești taxe ca să strângi mai mulți bani la bugetul de stat ajungi să sperii investitorii care vor închide firmele sau vor pleca și se vor pierde locuri de muncă iar astfel să colectezi de fapt mai puțini bani”, a explicat Năsulea.

Cât se vor mai menține prețurile mari la apartamente

Recent, Institutul Național de Statistică a publicat un studiu legat de numărul autorizațiilor de construcție. Faţă de septembrie 2022, în octombrie numărul de autorizații s-a diminuat cu 15,2%, se arată în raportul INS.

”Din punctul meu de vedere acesta este un indicator foarte bun care ne arată că există o constrângere a activității în domeniul construcțiilor. Este o constrângere mai mare decât cea naturală pe care o vedem întotdeauna în sezonul de iarnă. Cred că vom vedea în sfârșit o încetinire a dezvoltării de noi active imobiliare.

Pare că prețurile stau în continuare sus și chiar cresc, însă acest lucru nu înseamnă că piața nu reacționează la scăderea cererii și e pur și simplu consecința faptului că avem inflație. Iar apartamentele care se vindeau cu 100.000 de euro anul trecut ar trebui să se vândă cu 116.000 de euro anul acesta doar ca să nu-și piardă în termeni reali valoarea. Atunci creșterile de prețuri de pe piața imobiliară nu sunt provocate de raportul dintre cerere și ofertă, a unei cereri mai mari ci tot de inflație și de încercarea dezvoltatorilor și a proprietarilor de imobile de a păstra valoarea activelor”, a spus Năsulea.

Cum va influența creșterea TVA prețurile pe piața imobiliară?

”Depinde cum va fi elasticitatea cererii în domeniu. Dacă vorbim despre situația înc are foarte multe persoane să cumpere apartamente sau case indiferent de preț atunci va fi o creștere a prețului pentru că dezvoltatorii vor putea să împingă către clientul final întreaga sumă de TVA suplimentară care trebuie suportată. Însă cum nu avem astfel de situații în domeniul imobiliar, cu siguranță, ori vânzătorii vor fi obligați să suporte ei grosul creșterii TVA-ului, iar prețurile nu se vor duce foarte mult în sus, ori vom asista la o scădere a cererii.

Eu cred că reducerea numărul proiectelor imobiliare noi este un indicator al faptului că dezvoltatorii, constructorii se așteaptă deja la această scădere a cererii și își ajustează planurile de dezvoltare și de construcție în consecință”, a mai arătat specialistul.

Ce se întâmplă cu industria HoReCa

Pentru anul viitor, guvernul a anunțat că se majorează cota redusă de TVA de la 5% la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering, precum și pentru activitățile de cazare hotelieră.

”Un lucru care mi se pare cumva foarte neplăcut în aceste măsuri, serviciile hoteliere care au fost afectate în mod semnificativ de măsurile care au fost luate în perioada pandemiei sunt supuse atât de repede după ce am declarat pandemia încheiată unor creșteri de taxe. Până la urmă după ce că business-urile din zona aceasta au trebuit să suporte niște costuri care au fost extrem de dificil de suportat într-o perioadă în care nu au avut voie să-și desfășoare activitatea cum o făceau într-o perioadă normală să aplicăm acestora și un nivel al taxării care să fie mai mare mi se pare profund nedrept.

Legat de restaurante, cred că este valabilă aceeași situație. Și acestea au fost forțate să-și diminueze activitatea, să suporte niște costuri suplimentare, în perioada pandemiei. Iar serviciile de catering în principiu își strâng mare parte din venituri din evenimente care, în pandemie, au fost restricționate la niște numere de persoane extrem de mici. În zona aceasta, creșterea acestei cote de TVA mi se pare nepotrivită în acest moment, după ce sectorul acesta a avut de suferit atât de mult.

În general pentru produsele și serviciile care nu sunt absolut esențiale sunt în favoarea ideii de a avea cota unică aplicabilă pentru toate. Nu văd de ce a trebuit să avem tratament preferențial pentru anumite categorii de produse și servicii . Și mi se pare inoportun momentul în care s-a luat această măsură cu scopul de a spera să se adune ceva bani în plus la buget din creșterea cotei de TVA.

Industria aceasta a fost deja devastată în perioada Covid. S-au închis multe business-uri din zona aceasta și unele încearcă timid să-și reia activitatea însă aplicând aceste creșteri de prețuri importate prin intermediul creșterii TVA vom asista pur și simplu la o creștere a prețului pe care îl plătesc consumatorii. Va fi o creștere care va fi transferată cel mai probabil aproape în totalitate către clientul final ceea ce va face să se reducă numărul de clienți care consumă genul acesta de servicii.

Efectul va fi oricum negativ pentru sectorul acesta după creșterea TVA-ului”, a comentat Christian Năsulea.

Expertul este de părere, în ceea ce-i privește pe hotelieri, că ”statul nu ar trebui să încerce să-i ajute ci să înceteze să-i mai încurce”.

”Să-i lase să-și facă business-urile cum știu mai bine. Apoi discuția despre calitatea serviciilor hoteliere de la noi sau motivele de ansamblu care determină turiștii de la noi să aleagă resorturile din afară sunt o discuție separată. Practic oricum avem niște probleme structurale în industria hotelieră de la noi din țară care fac să fie mai puțin competitivă față de cea din Bulgaria sau din alte țări din UE sau din afara UE. Iar atunci tot ceea ce cred că ar trebui statul român să facă este să înceteze să-i mai împiedice pe oamenii din industria aceasta să-și facă treaba așa cum știu ei mai bine. Cred că pe termen lung am putea să vedem o creștere a acestui sector dacă nu ar fi măsurile acestea care îi dezavantajează cumva față de competitorii lor din alte țări”, a conchis Christian Năsulea.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News