Ce trebuie să facă românii care au credite la bancă şi nu le mai pot plăti. Jurist BNR: ”Aproape 600.000 au apelat la amânarea plății ratelor” INTERVIU

Foarte mulți români au fost afectați de criza sanitară din ultimii doi ani, iar unii dintre aceștia au de plătit credite la bănci. Mulți clienți ai băncilor întârzie, din păcate, mai mult de 90 de zile în a-și plăti ratele, situație în care banca este obligată de lege să declanșeze executarea silită a creditului.

Însă pentru a găsi o rezolvare a acestor probleme, consumatorii care au probleme în a-și plăti ratele nu trebuie să aștepte atât de mult timp. Ei se pot adresa creditorului (bancă sau IFN) și, ulterior, Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), imediat ce au apărut problemele care pot genera o situație de neplată. Totodată, poate fi evitat astfel şi un proces în instanţă.

Despre aceste situații şi cum se pot rezolva ele, Ziare.com a stat de vorbă cu Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB şi director juridic al BNR.

Acesta spune că în ultimii doi ani (2020-2021), CSALB a înregistrat peste 5.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile. Cei mai mulți consumatori, aproape jumătate dintre cei care au formulat cereri de negociere cu băncile, au cerut o reducere a costului creditelor. Iar cea mai mare sumă ștearsă de o bancă pentru un credit în lei, în urma negocierilor intermediate de CSALB, este de 298.000 de lei în cazul unui consumator care se confrunta cu o situație medicală dificilă care necesita tratament de lungă durată. Într-un alt caz, banca a șters peste 44.000 euro din soldul unui consumator din Maramureș.

Românii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către CSALB, completând un formular online direct pe site-ul CSALB. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă.

"Radierea din Biroul de Credit nu poate fi negociată"

Reporter: Cum au evoluat cererile venite la CSALB în cei aproape doi ani de pandemie, faţă de momentul anterior?

Alexandru Păunescu: În ultimii doi ani (2020-2021) afectați de criza generată de pandemia de Covid 19, CSALB a înregistrat peste 5.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile. Cu alte cuvinte, un număr semnificativ de oameni au cerut ajutorul instituțiilor financiar-bancare și nebancare pentru a găsi împreună, în cadrul unei negocieri intermediate de un conciliator, reducerea costului creditului sau găsirea unei soluții pentru rezolvarea problemelor semnalate. De fapt, aceste probleme se referă în majoritatea lor la credite de nevoi personale sau ipotecare denominate în lei. Am primit și multe cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, însă acestea nu pot face obiectul unei negocieri și am recomandat în mod repetat consumatorilor să se adreseze direct băncilor sau IFN-urilor pentru soluționarea acestor cerințe.

În ceea ce privește cererile de negociere, este bine că oamenii au început să vadă în bănci sau în IFN-uri un partener de dialog de la care pot obține sprijin atunci când se confruntă cu dificultăți în plata ratelor: fie s-a micșorat venitul familiei, fie au crescut cheltuielile sau întâmpină probleme mai grave, precum șomajul, divorțul sau chiar decesul unui membru al familiei.

Din fericire, tot mai mulți consumatori și tot mai mulți comercianți din sistemul financiar - bancar văd în instituția concilierii principalul mijloc pentru evitarea proceselor, a reclamațiilor la ANPC sau pentru rezolvarea într-un timp scurt și gratuit pentru consumatori a problemelor care pot apărea pe parcurs în derularea unui credit. Iar aceste probleme pot fi soluționate prin ajustarea sau prin eliminarea comisioanelor, a dobânzilor, a soldului total, implicit a valorii ratelor lunare. Avem multe cereri care au ca obiect și plățile cu cardul, restituirea unor sume de bani, probleme întâmpinate la bancomat sau alte nemulțumiri.

Beneficiile obținute în urma negocierilor din cadrul CSALB aproape s-au dublat din 2019 până în 2021. Creșterea este de la aproximativ 2.500 de euro per dosar soluționat, la 4.300 de euro, în medie, anul trecut. Un aport semnificativ l-au avut atât conciliatorii CSALB care au propus soluțiile de rezolvare a nemulțumirilor, soluții care au fost acceptate de ambele părți, cât și deschiderea tot mai mare a băncilor către conciliere. Spre exemplu, din totalul cererilor primite de bănci, doar 17% au fost respinse fără un motiv întemeiat. Cifra este mult scăzută față de anii precedenți. Practic, înregistrăm o scădere de la an la an a acestui indicator – de la 80% cereri respinse în primul an de funcționare a Centrului, până la sub 20% anul trecut. Sunt și bănci care au rata de respingere sub 10 ori chiar sub 5 procente.

Această atitudine deschisă pentru soluționarea litigiilor prin metode alternative la instanță se traduce într-o satisfacție mai mare a clienților acelor bănci, la o încredere în creștere față de respectiva bancă și la un business mai eficient, desigur. Practic, împăcarea cu clienții, cu consumatorii, se vede imediat în business, atât din punctul de vedere al sumelor pe care banca respectivă nu le mai cheltuie în instanță, cât și a încrederii pe care o transmite în piață. De altfel, rolul CSALB în menținerea stabilității sistemului financiar-bancar este un aspect semnalat și în raportul Băncii Naționale a României asupra stabilității financiare din 2021.

Datoria totală poate beneficia de un "haircut"

Reporter: Au întâmpinat românii greutăți în plata lunară a ratelor, acum în pandemie?

Alexandru Păunescu: Din păcate foarte mulți români au fost afectați de criza sanitară din ultimii doi ani. De exemplu, aproape 600.000 au apelat la amânarea plății ratelor, măsură pusă la dispoziție prin moratoriile guvernamentale. Acest fapt a presupus un efort considerabil și după amânare, deoarece ratele amânate nu au fost șterse, ci s-au adăugat la creditele în derulare și au presupus un cost suplimentar pentru consumatorii care au apelat la aceste măsuri. Din acest motiv, unii consumatori au preferat să ceară în cadrul CSALB și o reducere a costului creditului, pe lângă amânarea ratelor, iar mulți dintre ei au obținut acest lucru din partea băncilor.

Acești consumatori au atașat la cererea lor documente justificative pentru solicitarea lor, iar banca a acceptat reducerea unor comisioane, diminuarea dobânzii sau chiar reduceri ale soldului pentru consumatorii aflați în dificultate. În acest fel, contractul a fost ajustat în raport cu situația economică particulară a respectivului consumator, iar datoria totală a acestuia a beneficiat de un "haircut", ca să folosim un termen consacrat. Însă contractul a putut continua pentru că banca a fost dispusă să-și înțeleagă clientul, iar consumatorul a solicitat la timp ajutorul băncii, prin intermediul CSALB. Spun că a solicitat "la timp" deoarece, din păcate, mulți consumatori întârzie mai mult de 90 de zile în a-și plăti ratele, situația în care banca este obligată de lege să declanșeze executarea silită a creditului. De aceea, îi sfătuim pe consumatorii care au probleme în a-și plăti ratele să nu aștepte atât de mult timp, ci să se adreseze creditorului și, ulterior, CSALB imediat ce au apărut problemele care pot genera o situație de neplată.

Reporter: Ce au cerut consumatorii în cererile către CSALB ca să fie "păsuiți" de bănci?

Alexandru Păunescu: Cei mai mulți consumatori, aproape jumătate dintre cei care au formulat cereri de negociere cu băncile au cerut o reducere a costului creditelor. Mai exact recalcularea dobânzii, diminuarea ratei sau a soldului creditului, eliminarea și restituirea unor comisioane, reducerea marjei de dobândă etc. În 2019, cei mai mulți consumatori (30%) cereau băncii, prin intermediul CSALB, găsirea unei soluții la problemele lor, însă în 2021 doar 15,8% dintre consumatori solicitau acest lucru.

Diferența statistică dintre 2019 și 2021 arată că mulți consumatori și-au îmbunătățit modul de a-și defini problemele în raport cu banca. Cu alte cuvinte, știu mai bine ce vor, își argumentează mai clar solicitarea prin documente doveditoare și încep să cunoască mai bine procedura negocierii. Rolul nostru în educația financiară a consumatorilor nu mai este doar un deziderat, ci începe să se vadă și în statisticile pe care le realizăm. Dacă vreți, este una dintre principalele satisfacții pe care le avem. Aceea de a vedea că ideea concilierii nu mai este o necunoscută sau o extravaganță în România, ci a devenit o soluție reală pe care o au la îndemână consumatorii și sistemul bancar. Revenind la obiectul cererilor trimise de consumatori, 13,4% au cerut anul trecut băncilor și IFN-urilor restituirea unor sume de bani.

Suspendarea plății ratelor, dar și diminuarea acestora pentru persoanele afectate de Covid19 se află, de asemenea, printre principalele motive invocate în cereri (6,3%). Alte probleme invocate sunt referitoare la executarea silită (6%), reeșalonarea creditelor (5,6%), conversia creditelor (4,3%) și transferurile bancare (3%).

Românii care au credite trebuie să se adreseze mai întâi băncii sau IFN-ului

Reporter: Ce îi sfătuiți pe cei care au credite la bancă și nu găsesc înțelegere din partea băncilor?

Alexandru Păunescu: Să se adreseze CSALB, desigur. Este bine că ați întrebat în acest fel, deoarece noi le recomandăm mereu consumatorilor să se adreseze în primul rând băncii/IFN-ului atunci când întâmpină probleme și, abia dacă nu găsesc o rezolvare în mod direct, să vină către CSALB. Și atunci când vin la CSALB înainte de a merge la bancă, cererea ajunge tot la bancă pentru soluționare. Fiind o procedură voluntară nu putem obliga banca sau IFN-ul să negocieze. Acest lucru este prevăzut și în directiva europeană care a stat la baza ordonanței de înființare a CSALB, în anul 2015. Avantajul pe care îl aduce CSALB în dialogul consumator-bancă/IFN este că timpul de răspuns este scurt, de cel mult 90 de zile, conform legii. Concilierea vine și cu garanția imparțialității, a echidistanței pe care o aduce conciliatorul. Este, dacă vreți, autoritatea din cadrul negocierii. Conciliatorii cu care colaborăm sunt specialiști cu foarte multă experiență în domeniul juridic și financiar-bancar. Avocați renumiți, profesori universitari, foști judecători, mediatori și arbitri în astfel de litigii, conciliatorii au un rol esențial în împăcarea părților. Pentru consumatori este un suport consistent, mai ales că pot beneficia de expertiza conciliatorului în mod gratuit, în cadrul Centrului. Anul trecut a fost cel mai bun din punctul de vedere al împăcărilor dintre părți. 9 din 10 dosare de negociere s-au încheiat cu acceptarea de către consumatori și bănci a soluțiilor propuse de conciliatori.

Reporter: Care este cea mai mare sumă/datorie pe care o bancă a ”șters-o" până acum pentru un client?

Alexandru Păunescu: Recordurile sunt relevante doar într-o mică măsură, deoarece fiecare caz este unic, iar soluțiile propuse pentru soluționarea lui au aceeași notă de unicitate. Am avut cazuri de ștergere totală a soldurilor. Sunt gesturi comerciale pe care băncile aleg să le facă în cazuri care implică dificultăți mari din punct de vedere social sau medical pentru consumatori. În astfel de cazuri consumatorii nu mai pot plăti ratele, iar băncile, din fericire, înțeleg acest lucru. Cea mai mare sumă ștearsă de o bancă pentru un credit în lei este de 298.000 de lei în cazul unui consumator care se confrunta cu o situație medicală dificilă care necesita tratament de lungă durată. Apoi a mai fost un caz în care banca a șters peste 44.000 euro din soldul unui consumator din Maramureș. În acest caz social banca a renunțat la o sumă aproape egală cu cea acordată drept împrumut. Precedentul record valoric în euro era de 39.000 de euro, din decembrie 2018. În cazul creditelor în franci elveţieni, recordurile sunt de ștergere totală a datoriilor de 55.000, respectiv 43.000 de CHF pentru două familii care, la fel, întâmpinau mari dificultăți în plata ratelor. Dar, așa cum spuneam, aceste repere sunt relevante doar prin cifre, deoarece fiecare caz este singular, iar noi am început să manifestăm o anumită precauție în a ”etala” public astfel de sume, tocmai pentru a nu crea așteptări nerealiste în rândul consumatorilor. Am avut situații în care consumatorii au avut doar pretenții principiale și nu pecuniare în cadrul negocierilor. Acest lucru arată o cultură a dialogului care o înlocuiește încet, dar sigur, pe cea a raporturilor cu aparență de contrarietate în relația consumatori-bănci.

Meta oferă acces la sistemul de operare Horizon OS

Meta a anunțat recent că va oferi acces la sistemul de operare Horizon OS, utilizat pe căștile de realitate virtuală Meta Quest, pentru producătorii terți de hardware, precum ASUS și...

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4. Cu ce specificații vine

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4, un dispozitiv care promite un display excepțional și care este disponibil la precomandă până pe 28 aprilie prin...