România și drumul anevoios către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De ce este importantă aderarea și care sunt piedicile cu care ne confruntăm

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) este un for interguvernamental înființat cu scopul identificării şi aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum și la nivel global. Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române.

Țara noastră şi-a depus candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, în noiembrie 2012, urmând ca aceasta să fie a reînnoită annual fără succes începând cu 2016. Abia în ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. De atunci, reprezentanții României au început să ia parte la numeroase discuții pentru înfăptuirea unor reforme care să apropie țara noastră de obiectivele necesare îndeplinirii condițiilor de aderare. Corupția și problemele grave cu evaziunea fiscală și colectarea redusă a impozitelor, eforturile scăzute în vederea alinierii țării cu standardele Acordului de la Paris în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon, problemele legate de protecționism comercial și slaba integrare a IMM-urilor în lanțurile valorice globale sunt doar câteva dintre piedicile întâlnite de România în drumul către aderare.

OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 creată pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.

Conform informațiilor prezentate de către Ministerul Afacerilor Externe, cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, în Franța.

Consiliul OCDE, format din reprezentanții statelor membre și ai Comisiei Europene la nivel de ambasador, se întrunește periodic cu scopul de a stabili, pe bază de consens, direcţiile şi obiectivele prioritare în activitatea organizației.

România și parcursul discuțiilor de aderare

După cum stipulează și reprezentanții guvernului, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. Țara noastră şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, urmând ca aceasta să fie a reînnoită anual începând cu 2016.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România).

La 23 septembrie 2022, prin Decizia Prim-ministrului nr. 481, a fost instituit Comitetul național pentru aderarea la OCDE în coordonarea Prim-ministrului (succesorul Comitetului Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu OCDE înființat în 2016).

Memorandum-ul Inițial a fost înaintat către OCDE la 15 decembrie 2022, în cadrul vizitei la Paris a Prim-ministrului României, urmând a face obiectul analizei, pe domenii, în cadrul Comitetelor OCDE.

Următorul pas important îl reprezintă elaborarea și transmiterea răspunsurilor la chestionarele tematice ale Comitetelor OCDE. Acestea vor completa imaginea de ansamblu cu privire la alinierea la standardele și politicile OCDE. Ulterior, procesul de evaluare va continua cu misiunile de evaluare pe care experții OCDE le vor efectua în România, rezultatele acestora urmând a fi analizate în cadrul celor 26 de comitete tehnice OCDE în vederea adoptării propriilor evaluări tehnice ce vor fi înaintate Consiliului OCDE.

Din perspectiva fiscalității interne, cerințele OCDE se aliniază cu cele ale Uniunii Europene (UE), iar pentru România, implementarea măsurilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un pas semnificativ către conformitatea cu aceste standarde. Reglementările fiscale internaționale propuse de OCDE au fost, în mare parte, deja integrate în legislația noastră. Cu toate acestea, rolul României în calitate de membru OCDE va fi crucial în dezbaterile privind viitoarele recomandări legate de impozitarea tranzacțiilor transfrontaliere și alte teme economice de interes global.

În domeniul fiscal, recomandările cheie includ reactivarea sprijinului fiscal în caz de deteriorare economică, elaborarea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu și reducerea treptată a deficitului fiscal pentru asigurarea sustenabilității financiare. De asemenea, OCDE îndeamnă la continuarea modernizării și informatizării administrației fiscale pentru îmbunătățirea colectării impozitelor, cu accent pe conformarea voluntară. Eliminarea inechităților, regândirea taxelor pe proprietate și protejarea contribuabililor vulnerabili sunt, de asemenea, printre priorități.

În afara acestor recomandări, care converg cu orientările UE și alte organizații financiare internaționale, demersul de aderare la OCDE poate acționa ca un factor catalizator pentru implementarea unor politici publice menite să reducă decalajul de dezvoltare față de alte state membre.

Chiar dacă nu există un termen limită strict pentru finalizarea procesului de aderare, România ar trebui să se alinieze cu celelalte țări implicate în proces, inclusiv Bulgaria, Croația, Brazilia, Argentina și Peru.

De ce este importantă aderarea la OCDE

La începutul anului 2022, când România a fost inclusă inițial pe lista țărilor invitate la aderare, fostul secretar de stat Radu Puchiu, reprezentant al Open Government Partnership, grupul internațional de îmbunătățire a felului în care guvernele servesc cetățenii, declara pentru Radio Europa Liberă un entuziasm prudent vizavi de veste.

„Am primit o invitație, am fost admiși la facultate, nu înseamnă că am terminat-o. Acum urmează un întreg proces de a deveni membri, de a ne alinia la standarde”, explica acesta atunci.

Clarificarea necesară publicului vizavi de OCDE este că țara noastră nu ar avea acces la beneficii directe, palpabile precum influxuri implicite de capital, autostrăzi, infrastructură, în urma aderării la organizație, însă specialiștii punctează valoare accesibilității la bune practici ale țărilor dezvoltate, precum și un statut de bonitate fiscală în rândul celorlalte state membre. Practic, apartenența țării la OCDE ar credibiliza incuantificabil România în ochii țărilor dezvoltate și, mai ales, în contextul liniilor de investiții către segmentele de dezvoltare negociate de țara noastră, în condițiile respectării criteriilor eligibile.

„Am avea acces la bunele practici, la analize, la studii și nu numai că ai acces, ci ești parte din studii. Împărtășești experiența ta ca țară în diverse domenii de dezvoltare și captezi un feedback. Practic, ai ocazia să aplici mult mai repede ceea ce este validat ca fiind bun. În loc să experimentezi la nesfârșit, iei niște rețete gata făcute. Acesta este un avantaj, care nu este neapărat vizibil pentru populație, dar este important pentru țară”, a explicat Puchiu, în 2022.

Poate cel mai vizibil avantaj pentru populație îl prezintă creșterea ratingului de țară: „Te împrumuți mult mai ieftin și ai ocazia ca acei bani să-i folosești mult mai bine și mai repede în dezvoltare”.

Totodată, Florin Spătaru, Ministrul Economiei în guvernul Nicolae Ciucă, explica în mai 2023, că Ministerul Economiei lucrează la elaborarea unor politici economice care să conducă la dezvoltare durabilă, centrate pe principiul egalității de șanse. „Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major pentru țara noastră, iar Guvernul României face toate demersurile necesare pentru a implementa reformele asumate prin foaia de parcurs”, a declarat acesta.

Totodată, în cadrul vizitei din septembrie a secretarului general al OCDE, Ulrik Knusden, la Palatul Victoria, premierul Marcel Ciolacu a declarat că „obținerea statutului de membru al OCDE rămâne un obiectiv strategic, cel mai important după aderarea la NATO și la UE, împărtășit și asumat de întreaga clasă politică, indiferent de schimbările de la conducerea Guvernului.”

Corupția, una din piedicile ritmului de negociere pentru aderare

La momentul emiterii ultimei invitații de aderare, Guvernul afirma că România ar respecta 6 dintre cele 8 standarde și principii esențiale pentru aderare: declarația privind Investițiile, principiile guvernării corporatiste; principiile pentru elaborarea politicilor internetului, recomandarea bunelor practici în statistică, cadrul inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului și Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație.

În iulie 2023, România a depus la sediul OCDE-din Paris documentul de ratificare a Convenției anti-mită, ca parte a procesului de aderare la organizația internațională.

Convenția anti-mită a OCDE își propune reducerea corupţiei în ţările în curs de dezvoltare, prin încurajarea sancţionării mitei în tranzacţiile comerciale internaţionale realizate de companii localizate în ţările membre ale Convenţiei, explica atunci ONG-ul Transparency International într-o descriere a termenului.

„România transmite astfel un mesaj ferm față de angajamentul de a menține standarde ridicate privind conduita etică, promovarea transparenței și încurajarea unui mediu caracterizat prin corectitudine și justiție”, au transmis reprezentanţii Guvernului.

La ce ne-am putea aștepta de la guvernul de coaliție în 2024

În parcursul programului de guvernare al Coaliției PNL-PSD pentru perioada 2023-2024, sunt cuprinse acțiuni în vederea avansării discuțiilor de negociere pentru aderarea României la OCDE.

Planurile guvernanților includ urmărirea active a consolidării evoluţiilor pozitive în atragerea de investiţii străine şi identificarea de oportunităţi investiţionale pentru companiile din România, precum şi stimularea schimburilor comerciale. În acest scop, Guvernul va urmări inclusiv eficientizarea şi extinderea reţelei externe de consilieri economici, pe baza priorităţilor economice ale României în plan extern.

Un alt plan aflat în derulare, conform guvernului, este acționarea interinstituţională pentru îndeplinirea obligaţiilor şi priorităţilor strategice ale României în sectorul energetic, care include identificarea oportunităţilor, vulnerabilităţilor şi a compatibilităţii cu obiectivele naţionale ale României în domeniul energiei, îndeosebi din perspectiva tranziţiei energetice, a diversificării surselor de aprovizionare şi a cooperării cu parteneri externi „like-minded”.

În 2024, MAE va continua să exercite atribuţiile aferente funcţiei de coordonator naţional pentru aderarea României la OCDE, care implică, în principal: în plan extern, dialogul permanent cu Secretariatul, comitetele şi statele membre OCDE; în plan intern, relaţionarea cu toate instituţiile naţionale implicate în procesul de aderare la OCDE, în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor din fiecare etapă a procesului de aderare; asigurarea de către MAE a obligaţiilor financiare aferente procesului de aderare, conform prevederilor din Foaia de Parcurs.

Mai concret, un termen preconizat în cazul aderării țării noastre a fost anunțat în iunie de secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, la Forumul ARIR 2023.

„Anul viitor sigur nu. Nu vom putea parcurge toate etapele și nu vom putea să transpunem recomandările pe care le vom avea. Dar eu sper că pe un termen mediu, 5-7 ani, România ar putea să îndeplinească toate aceste condiționalități – și să avem adoptate toate reglementările corespunzătoare acquis-ului OCDE”, a menționat Țuțuianu, conform Agerpres.

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească România

Foaia de Parcurs a României în vederea aderării la OCDE fixează termenii, condițiile și etapele procesului de aderare și urmărește alinierea legislației, politicilor și practicilor interne cu cele ale OCDE.

În acest sens, principalele domenii identificate în Foaia de Parcurs acoperite în evaluările tehnice ale Comitetelor vizează, printre altele consolidarea regimului liber de comerț și investiții al statului, din perspectiva unei piețe deschise, competitive, durabile și transparente, bazate pe reguli clare și elaborarea unor politici economice care să conducă la dezvoltare durabilă și care să fie centrată pe principiul egalității de șanse, contribuind la o creștere economică favorabilă și incluzivă cu beneficii pentru toți cetățenii.

Un accent deosebit de important este pus pe consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției și pe asigurarea protecției eficiente a mediului înconjurător și a biodiversității, cuplată cu acțiuni privind schimbările climatice pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris (2015) privind schimbările climatice. Promovarea economiei digitale și dezvoltarea infrastructurii de calitate într-un mod transparent, responsabil și incluziv sunt alte priorități ale discuțiilor de aderare.

Pe parcursul procesului de aderare la OCDE România este evaluată de 26 de Comitete și va trebui să internalizeze peste 250 de instrumente juridice la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne.

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...