Fostul ministru Constantin Niță cere ridicarea sechestrului de pe șpagă înainte de ultimul termen de judecată

Luni, 28 Februarie 2022, ora 22:10 3382 citiri
Constantin Niță (dreapta) este unul dintre „inculpații VIP” scăpați de pușcărie de deciziile CCR pe tema nelegalei compuneri a completurilor de la Înalta Curte. FOTO: Ionuț Mureșan

Constantin Niță – fost ministru al Energiei condamnat la 4 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, apoi scăpat de decizia CCR privind nelegala compunere a completurilor de la Înalta Curte – cere restituirea cauțiunii de 150.000 de lei. Solicitarea vine înainte de ultimul termen al procesului în care Niță va afla dacă se duce sau nu la pușcărie, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că deciziile CCR contrare dreptului european pot fi ignorate de judecători în cauzele de fraude cu bani europeni.

Efectul deciziei CJUE în dosarul lui Constantin Niță va fi discutat la ultimul termen de judecată, iar magistrații se vor pronunța asupra acestei chestiuni odată cu soluționarea definitivă a cauzei. Președintele completului de 5 judecători al ICCJ, jud. Aida Popa, a anunțat că pe data de 28 martie ar putea avea loc ultimul termen de judecată în dosarul lui Constantin Niță, după audierea ultimilor trei martori. De aceea, magistratul a pus în vedere avocatului și procurorului de ședință al DNA să fie pregătiți pentru dezbateri.

La termenul de luni, 28 februarie, avocatul lui Constantin Niță, fostul președinte al CSM Dan Lupașcu, a cerut restituirea cauțiunii de 150.000 de lei către clientul său.

Suma de 150.000 de lei a fost instituită cu titlul de cauțiune pe numele lui Niță, fiind de fapt cuantumul mitei reținute de procurori în sarcina lui, adică 30.000 de euro.

„Împotriva domnului Constantin Niță s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune pentru 150.000 de lei. Măsura a fost revocată și a fost dispusă restituirea cauțiunii. E drept că, în calea de atac, s-a admis contestația DNA și a fost înlăturată dispoziția legată de restituirea acestei cauțiuni. Practica Înaltei Curți s-a schimbat, însă, de la acea dată: dacă s-a înlăturat controlul judiciar, atunci nu mai subzistă temeiurile pentru cauțiune. Cauțiunea este un fundament al măsurii preventive, nu un efect al acesteia. În momentul în care fundamentul a dispărut, noi susținem că nu mai există niciun temei pentru menținerea cauțiunii”, a argumentat avocatul lui Constantin Niță.

Fostul ministru al Energiei a cerut și el Înaltei Curți să î idea banii înapoi.

„După 6 ani de proces, acea sumă trebuie restituită”, a spus Constantin Niță.

Cum l-a scăpat CCR din pușcărie pe Constantin Niță

Fostul ministru al Energiei, Constantin Niță – unul dintre inculpații condamnați pentru corupție apoi scăpați prin deciziile Curții Constituționale – va fi primul VIP în dosarul căruia va fi pus în discuție efectul deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care a statuat că, în dosarele de fraude fonduri europene primează dreptul UE în fața deciziilor CCR.

În situația lui Constantin Niță se mai află „inculpați VIP” precum Elena Udrea, Darius Vâlcov, Dan Șova sau Viorel Hrebenciuc.

Constantin Niță este unul dintre inculpații condamnați definitiv pentru fapte de corupție la ICCJ care a ieșit din pușcărie după ce Curtea Constituțională a emis două decizii care au dat peste cap toate procesele: prima, că la cea mai înaltă instanță din România completurile de 5 judecători nu au fost trase la sorți așa cum spune legea și a doua, conform căreia completurile de 3 judecători n-au fost formate din magistrați specializați în fapte de corupție.

Ce a decis CJUE în privința cauzelor de corupție și fraude cu bani europeni

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale prevăd judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). De asemenea, prevederile legate de MCV sunt obligatorii pentru România. Curtea amintește că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”, arată CJUE.

Pe 19 decembrie 2018, fostul ministru Constantin Niţă a fost eliberat din închisoare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus suspendarea executării pedepsei sale.

El fusese condamnat la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Urmare a deciziilor CCR Constantin Niță a făcut contestație în anulare și a fost eliberat, la vremea respectivă, la fel ca Dan Șova sau Adrian Severin.

Acuzațiile DNA în dosarul lui Constantin Niță

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului.

Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme - parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

„În consecinţă, la data de 21 iulie 2013, Niţă Constantin a primit 30.000 euro de la omul de afaceri în incinta unui restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti. De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia, care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013 - iunie 2014”, susţineau procurorii.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News