Nu banii i-a ratat campania "Cumintenia Pamantului"

Joi, 06 Octombrie 2016, ora 12:51 7197 citiri

Pe fond eu sunt pe deplin de acord ca Guvernul sa cumpere "Cumintenia Pamantului" cu bani aproape integral de la buget, chiar daca am in egala masura credinta ca nici sa dureze inca 10 ani campania nu va aduna cele 5 milioane de euro pe care Executivul le va da in plus fata de ceea ce si-a propus cand a declansat subscriptia publica.

Suntem o tara saraca, cu multe nevoi in toate domeniile, dar in egala masura Constantin Brancusi este unul dintre, sa recunoastem, putinele noastre simboluri nationale din liga universala.

Nu este vorba atat despre sculptura in sine, pe care nu stiu cati romani s-ar duce sa o vada intr-un muzeu, cat despre gestul de demnitate nationala pe care l-am face. Suntem un popor dispus sa investeasca si in propria spiritualitate sau doar in satisfacerea nevoilor primare?

Dar felul in care ajungem la aceasta decizie mi se pare lamentabil.

Daca Guvernul a avut de la inceput banii necesari, deci nu se pune problema fortarii deficitului, dupa cum ne spune purtatorul de cuvant Iolu, de ce nu a cumparat de la inceput sculptura?

A vrut Dacian Ciolos sa testeze capacitatea romanilor de a se mobiliza pentru un simbol national, vibratia coardei nationale dincolo de inflamarile antimaghiare? In ordine. E un esec, chiar daca dl Iolu sustine contrariul: "Campania a fost din perspectiva noastra un succes, pentru ca au donat peste 100.000 de romani. Este vorba de un milion de euro. Este o suma foarte mare pentru o campanie de achizitie a unui bun cultural".

Imi pare rau, succes ar fi fost daca se adunau toti banii sau macar cea mai mare parte din ei. Daca aduni 5 milioane din 6, poti vorbi de un succes, cand aduni un milion din 6 este un esec oricum ai da-o. Si cred ca Guvernul ar trebui sa inceapa prin a-si pune intrebarea care este explicatia lui.

Sunt romanii indiferenti la simbolul Brancusi, a cazut asadar poporul testul? Atunci ar trebui foarte bine explicat de ce tot din banii lui este platit costul unei opere pe care nu si-o doreste. N-o vrem, n-o avem. E simplu. Campania ne-a pus oglinda in fata si ce arata ea trebuie asumat.

Sau campania a fost atat de prost condusa incat nu a reusit sa anime ceea ce era de animat, nu a convins, nu a mobilizat? Si atunci cine este vinovatul? Ma gandesc, de exemplu, ca singurul moment de efervescenta in aceasta campanie a fost provocat de sfidarea Ambasadei ruse.

In rest, campania a fost plata, invizibila, marcata de clipul cu trenuri, e drept neasumat de Ministerul Culturii, de un nationalism plangacios plin de clisee, fara nicio legatura cu spiritul lui Brancusi, ba chiar as spune insultator la adresa memoriei marelui artist.

Daca era inteligent condusa, campania aceasta ar fi trebuit sa construiasca prin educatie un sentiment autentic national in jurul lui Brancusi, pe care poporul sa il inteleaga, sa il simta, sa il asume si iubeasca cu adevarat.

Brancusi nu e cunoscut de romani, comunistii l-au exclus din manuale dupa ce a fost declarat reprezentant al decadentei burgheze de catre Sectiunea de Stiinta Limbii, Literatura si Arte a Academiei Romane, intr-o sedinta prezidata de Mihail Sadoveanu si la care au participat George Calinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea.

Sub acest motiv, statul roman a refuzat oferta lui Constantin Brancusi de a-i lasa mostenire 200 de lucrari si atelierul sau din Paris.

Sunt atatea povesti care puteau fi spuse despre viata foarte interesanta a marelui sculptor, atatea lucruri care puteau fi aratate, atatea marturii despre Brancusi care puteau fi aduse la suprafata. Ar fi fost un demers foarte valoros intr-o tara al carei punct forte nu e sistemul de educatie si cultura. Si atunci, da, succesul ei nu s-ar fi masurat doar in banii stransi.

A fost insa doar bifata - "Brancusi e al meu", dar fara sa stiu de ce. Si pentru romanul obisnuit, care la scoala nu a invatat mare lucru despre Brancusi, nu e deloc clar de ce este nevoie sa dea vreun leu pentru o opera pe care nu o intelege, nu intentioneza sa o vada si care nici nu poate sa paraseasca tara. N-a fost nici pe departe asa ceva.

Eu cred ca prima cauza putea fi corectata daca nu exista a doua. Deci vina principala este a felului in care a fost gandita si condusa campania de cei doi ministri ai Culturii, Vlad Alexandrescu si Corina Suteu.

Nu pot decat sa sper ca macar de acum cineva sa se trezeasca si sa inceapa o reala campanie. Nu atat pentru strangerea banilor, cat pentru a-l aduce pe Brancusi acasa, in sufletul romanilor.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News