Conferința privind Viitorul Europei

Extinderea UE ar putea fi monedă de schimb pentru a declanșa reforma blocului comunitar

Luni, 16 Mai 2022, ora 16:17 3448 citiri
Reformarea UE este în centrul discuțiilor actuale in diplomatia europeana FOTO Pixabay

În timp ce solicitările pentru reforma UE capătă amploare, mai multe state membre se opun propunerii de modificare a tratatului. În cele din urmă, extinderea UE ar putea fi principala monedă de schimb pentru lansarea procesului de reformă.

Europa este cuprinsă de discuții ample pentru reforma UE, în urma încheierii Conferinței privind Viitorul Europei, Franța, Italia și Germania fiind deosebit de dornice să aducă UE pe o traiectorie de reformă.

Împreună, cei trei membri fondatori ar putea „cu adevărat să ofere ceva semnificativ pentru Europa acum”, a declarat Marc Uzan, director la Centrul pentru Politică Europeană (CEP) din Paris, pentru Euractiv. „Această criză este punctul de cotitură pentru Europa”, a adăugat el.

Pe de altă parte, aproape jumătate dintre țările UE se opun schimbărilor radicale ale tratatelor, 13 state membre est-europene și scandinave avertizând într-un document comun de poziție despre „încercări neașteptate și premature de a lansa un proces de schimbare a tratatului”.

Cu toate acestea, mai multe state membre care se opuneau reformei și-au atenuat deja rezistența și arată o anumită disponibilitate pentru dialog.

„Nu ne opunem dialogului cu privire la deschiderea tratatelor, dar nu vedem aceasta ca fiind singura abordare posibilă”, a declarat ministrul Afacerilor UE al Republicii Cehe, Mikuláš Bek.

Alți semnatari ai scrisorii comune care se opun reformei UE și-au atenuat, de asemenea, poziția. Ministerul de externe român, de exemplu, a afirmat că cele 13 state membre nu exclud reformele instituționale acolo unde este nevoie, dar vor să evite lansarea unor astfel de procese fără o analiză amănunțită.

Un proces lung

Cu toate acestea, reunirea a 27 de state membre pentru a decide asupra schimbării tratatului va fi un proces lung și provocator – mai ales că principalii factori din spatele impulsului sunt toate țările vest-europene.

Prin urmare, Frank Schimmelfennig, profesor și președinte al Centrului pentru Politică Europeană la ETA Zurich, a susținut că „reforma majoră a tratatului este destul de puțin probabilă”.

Polonia se opune cu înverșunare oricărei reforme a tratatului

„Această propunere este inacceptabilă pentru noi, deoarece aceasta ar însemna dictatura celor mai puternice țări ale UE asupra țărilor mai mici, privând regiunea noastră de voce”, a declarat săptămâna trecută viceprim-ministrul Poloniei, Jacek Sasin.

Cu toate acestea, o monedă de schimb pe masă ar putea deschide porțile reformei UE: extinderea.

Unele membre UE, cum ar fi Berlin sau Madrid, au precizat deja că UE ar trebui reformată înainte de orice extindere ulterioară, deoarece capacitatea de acțiune a blocului ar fi diminuată semnificativ în caz contrar.

„Ar putea fi o pârghie. Pentru că statele care sunt destul de sceptice cu privire la desființarea unanimității, în special în Europa de Est, au în același timp un interes puternic pentru extindere. Ne-am putea imagina anumite compromisuri acolo”, a declarat Schimmelfenning.

„Această legătură dintre extindere și reforma instituțională a fost de fapt pe ordinea de zi în fiecare rundă de extindere”, a adăugat el.

Reforma fără schimbarea tratatului

Cu toate acestea, există și opțiuni de reformă instituțională care nu ajung la schimbarea tratatului.

Germania, în special, face eforturi pentru abolirea cerinței de unanimitate în politica externă – lucru care este deja posibil în temeiul prevederilor actualului tratat.

„Unanimitatea oferă statelor mai mici o pârghie pentru a negocia excepții – așa cum vedem în prezent cu sancțiunile petroliere, de exemplu. Într-un sistem de vot majoritar, asta nu ar mai fi posibil. Nu cred că aceste state vor renunța cu ușurință la această posibilitate”, a subliniat Schimmelfennig.

Totuși, dreptul de veto al Ungariei privind sancțiunile UE asupra importurilor de petrol rusești a dus și la unele reajustări ale pozițiilor acestor state membre.

De exemplu, viceprim-ministrul Poloniei a susținut că actuala „problemă a sancțiunilor” arată că cerința unanimității „uneori chiar îngreunează” procesul decizional.

Estonia și-a exprimat îngrijorări similare. În timp ce prim-ministrul Kaja Kallas a subliniat că statele membre mai mici ar putea fi „depășite în anumite decizii”, veto-ul Ungariei asupra sancțiunilor este, de asemenea, văzut ca o problemă în Tallinn.

„De asemenea, vedem că Ungaria blochează acum deciziile mari, cum ar fi sancțiunile UE împotriva Rusiei – ar putea fi, de asemenea, în interesul nostru ca Europa să funcționeze mai repede”, a spus Kallas pentru Euractiv.

Singura altă opțiune de a dezvolta în continuare UE fără a schimba tratatele este optarea pentru o Europă cu mai multe viteze.

Macron a făcut deja aluzii la această opțiunie în discursul său la Parlamentul European de săptămâna trecută, unde a afirmat că Europa nu ar trebui să aștepte după „cei mai sceptici sau cei mai ezitanți”.

„Dincolo de acest angajament general față de posibilitățile de integrare diferențiată, s-a văzut de fapt în toate crizele că obstacolele practice sau beneficiile practice au fost foarte limitate, iar implementarea efectivă a rămas în urmă”, a subliniat expertul în integrare europeană Schimmelfenning.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News