Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus miercuri, în Parlamentul European, la Strasbourg, ca Europa să construiască „o nouă ordine de securitate” cu NATO în faţa Rusiei.
În plină escaladare a tensiunilor între Occident şi Rusia, liderul de la Elysee a pledat pentru „un dialog franc şi exigent” cu Moscova.
„Securitatea continentului nostru este indivizibilă”, a afirmat Macron, citat de agenţiile internaţionale de presă.
În opinia preşedintelui francez, europenii trebuie să-şi definească „propriile standarde de securitate” şi să ajungă „într-o poziţie” în care să se sigure „că ele sunt respectate”.
„Următoarele săptămâni trebuie să ne conducă spre finalizarea unei propuneri europene care să construiască o nouă ordine de securitate şi de stabilitate. Trebuie să o construim între europeni, apoi să o împărtăşim cu aliaţii noştri în cadrul NATO, ulterior să o propunem spre negociere Rusiei”, a spus Macron, care s-a prezentat în faţa eurodeputaţilor pentru a expune priorităţile Franţei în mandatul său de şase luni la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
„Securitatea continentului nostru necesită o reînarmare strategică a Europei noastre comune ca putere de pace şi de echilibru, îndeosebi în dialogul cu Rusia”, a subliniat liderul de la Elysee.
„Trebuie să construim o ordine europeană fondată pe principii şi reguli la care ne-am aliniat şi pe care le-am consfinţit nu împotriva, nu fără, ci împreună cu Rusia acum 30 de ani”, a insistat el.
Preşedintele Franţei s-a referit la respingerea recurgerii la forţă, ameninţare şi coerciţie, alegerea liberă a statelor de a participa la organizaţiile, alianţele şi aranjamentele de securitate pe care le doresc, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor şi respingerea sferelor de influenţă.
Ori toate aceste principii de securitate convenite la sfârşitul Războiului Rece sunt contestate acum de preşedintele rus Vladimir Putin, care dă impresia că vrea să refacă URSS prin şantaj şi ameninţări.
În logica sferelor de influenţă, Kremlinul a cerut ca Ucraina să nu facă parte din NATO şi a comasat 100.000 de militari la graniţa cu ţara vecină.
„Vom continua cu Germania, în cadrul formatului Normandia (Franţa, Germania, Rusia, Ucraina, n. red.), să căutăm o soluţie politică la conflictul din Ucraina, care rămâne faptul generator al tensiunilor actuale”, a adăugat Macron.
„Revenirea la naţionalism şi nici disoluţia identităţilor noastre nu vor fi răspunsurile la această lume ce vine”, a mai spus preşedintele francez, făcând apel apărarea statului de drept.
În 2019, președintele francez Emmanuel Macron a propus ideea de a purta discuții ample cu cetățenii despre cum ar trebui să arate Uniunea Europeană în 5, 10 sau 20 de ani. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a preluat apoi propunerea. Dar nu este clar dacă inițiativa, intitulată oficial Conferința privind viitorul Europei, va fi doar un alt forum de discuții sau dacă va duce de fapt la legislație sau, poate, la modificări ale tratatului.
Liderii UE au lansat oficial conferința în martie, discuțiile cu cetățenii începând din septembrie. De atunci, sute de europeni s-au întâlnit – atât în persoană, cât și virtual – pentru a discuta și a aduna idei. Subiectele au variat de la economie la democrație la schimbările climatice și rolul UE în lume. Conferința este de așteptat să își încheie lucrările în această primăvară.
Conferința a avut nevoie de luni de zile pentru a demara, deraiată de certurile din culise, lipsa de entuziasm din partea unora și pandemia. Și având în vedere renașterea pandemiei din Europa, nu este clar dacă cetățenii vor continua să se întâlnească fizic. Membrii UE au, de asemenea, speranțe diferite pentru rezultat. Probabil că Polonia și Ungaria vor refuza orice încercare de revizuire a tratatelor UE. Dar Macron și noul guvern german s-au angajat să arate că o astfel de conferință poate oferi rezultate tangibile. Un motiv special pentru Macron: să arate alegătorilor sceptici că pot ajuta la reforma Bruxelles-ului.