Condamnările răsunătoare din 2022. Șapte VIP-uri penale care au ajuns definitiv după gratii cu scandal și tânguieli

Anul 2022 a însemnat epilogul unor procese „de calibru” și comndamnări răsunătoare, în urma cărora VIP-uri penale fie au ajuns definitiv după gratii, fie au ales calea exilului.

Doi foști miniștri, doi medici șpăgari, doi primari și o escroacă au fost găsiți vinovați pentru fapte de corupţie, a căror prejudiciu însumat ar însemna zeci de milioane de euro.

Elena Udrea a piedut definitiv, pe 7 aprilie 2022, lupta cu procurorii DNA în Dosarul Gala Bute, astfel că s-a ales cu o pedeapsă de 6 ani de închisoare. Udrea a sperat până în ultima clipă că va fi achitată, după ce a dat o groază de bani pe avocați cu renume. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a reprezentat-o la ultimul termen de judecată pe Elena Udrea, în contestația în anulare pe care a depus-o în 2019 împotriva deciziei pe fond în Dosarul Gala Bute.

Elena Udrea avea o condamnare de 6 ani pe numele ei încă din 2018, dar în urma scandalului pe tema nelegalității compunerii completurilor de judecată de la Înalta Curte, în urma unei decizii a CCR, decizia definitivă a acestei instanţe a fost anulată, iar procesul a fost suspendat până la tranșarea conflictului juridic la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Acum exact un an, pe 21 decembrie 2021, judecătorii europeni au arătat că magistrații din România pot ignora deciziile CCR dacă acestea creează „un risc sistemic de impunitate” în cauzele de corupţie și în cele de fraudă cu fonduri UE. Hotărârea i-a fost cu totul nefavorabilă Elenei Udrea, chiar dacă avocații au încercat s-o convingă că pot „răsturna” argumentele CJUE.

Elena Udrea: „Banii, oricum, n-au ajuns la mine, ci la partid”

În dimineața zilei de 7 aprilie, cu câteva ore înainte de pronunțarea deciziei de confirmare a condamnării din 2018, Elena Udrea a fugit din țară, dar a fost prinsă la granița dintre Bulgaria și Grecia. A urmat un proces de extrădare, în urma căruia instanțele din Blagoevgrad și Sofia au predat-o pe fosta „blondă de la Cotroceni” autorităților din România.

Elena Udrea este încarcerată la Penitenciarul de Femei Târgșor, unde așteaptă finalul altor două cauze: Dosarul campaniei din 2009 (unde are pe fond o pedeapsă de 8 ani) și Dosarul Hidroelectrica (în care o primă decizie va fi pronunțată pe 12 ianuarie 2023).

„Dacă aș fi avut posibilitatea cum au avut-o alți miniștri – foști miniștri, înaintea mea – să mă rejudec pe fond, cu siguranță că aș fi putut proba că în acest dosar nu există nicio dovadă împotriva mea. În afară de declarațiile celor trei denunțători mincinoși care sunt în libertate, cu siguranță că o rejudecare în acest dosar ar fi dus la achitarea mea. Mi se impută 8 milioane de RON – o sumă, da, foarte mare – care reprezintă publicitatea pe care România și-a făcut-o la Gala Bute. Publicitate care a existat, de care România a beneficiat, și care astăzi eu sunt pusă să o plătesc personal. Banii n-au ajuns, oricum, la mine. Nicio parte, nicio sumă! Dar chiar și ce spun instanțele de fond și de apel, mare parte din acești bani ar fi ajuns la alții, la partid și așa mai departe. Deci, ca urmare, solicit achitarea”, a spus Elena Udrea într-o cale extraordinară de atac împotriva condamnării.

În loc să ajungă „la răcoare”, Sorin Oprescu stă la soare

Sorin Oprescu a primit un „diagnostic penal” crunt de la Curtea de Apel București, care l-a condamnat definitiv, pe data de 13 mai 2022, la pedeapsa de 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Fostul edil al Capitalei a fost de negăsit imediat după pronunțarea decizie. La scurt timp, acesta a fost prins în Grecia, numai că magistrații eleni au refuzat să-l predea.

Sorin Oprescu a fost găsit vinovat și a primit 6 ani şi 6 luni închisoare constituire a unui grup infracţional organizat în variantă agravată, 6 ani pentru luare de mită, 3 ani închisoare pentru abuz în serviciu și 3 ani şi 6 luni închisoare pentru spălarea banilor. În urma contopirii a rezultat o pedeapsă de 10 ani și 8 luni deși, în sistemul de drept ango-saxon, unde condamnările se cumulează artitmetic, acesta ar fi primit 19 ani de pușcărie.

Decizia decinitivă pe care a primit-o fostul edil al Capitalei a venit, spre ghinionul lui, cu două săptămâni înainte de hotărârea CCR pe tema prescripţiei speciale, iar acum Sorin Oprescu se luptă să-și anuleze condamnarea arătând că nu mai poate fi tras la răspundere penală.

Cu privire la pedeapsă, Sorin Oprescu spune că e „disproporționat de mare”, comparabilă cu cea pentru „crime de război”.

În schimb, judecătorii care l-au condamnat sunt de altă părere:

„În loc să ia măsuri pentru înlăturarea corupţiei, inculpatul a preferat să o controleze, prin oamenii săi de încredere, şi să împartă mita cu corupţii de sub nivelul său. În această inerţie şi de la nivelul bunăstării sale, parte trecută pe seama altora, inculpatul însuşi a rămas captiv în falsa sa imagine publică, prin urmare în convingerea eronată privind utilitatea sa, ca demnitar, şi în valoarea sa istorică. (…) Unicul său interes real, din funcţia de demnitate publică cu care a fost învestit, a constat în ridicarea nivelului propriei bunăstări, din banul public, şi consumarea plăcerilor vieţii, precum plimbări frecvente între proprietăţile sale luxoase şi la Viena, la hoteluri de lux, întreţinerea unei concubine costisitoare şi altele asemenea”, arată judecătorii în motivare.

Constantin Niță, ministrul șpăgar care s-a reîntors la pușcărie

Constantin Niță, fostul ministru șpăgar al Energiei, s-a întors la pușcărie, pe data de 25 noiembrie 2022, pentru a executa restul de pedeapsă din condamnatrea de 4 ani pronunțată pe numele lui în 2018, pentru trafic de influență.

Niță este unul dintre VIP-urile penale care, la fel ca Elena Udrea, s-au ales cu pedepsele anulate la sfârșitul lui 2018, în urma deciziei CCR pe tema nelegalității constituirii completurilor de la Înalta Curte. Fostul ministru apucase să execute câteva luni de pușcărie, până să fie eliberat în urma unei contestații în anulare. Procesul a continuat ani buni până în prezent, când judecătorii au confirmat sentința penală inițială.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Niţă ar fi intermediat o întâlnire între Urdăreanu şi fostul primar Gheorghe Nichita în schimbul unui comision de 5% din valoarea contractului. Banii din comision urmau să îi fie remişi lui Niţă în două forme - parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, încheiat cu o persoană de încredere din anturajul fostului ministru.

Lucian Duță – câte un an de închisoare pentru fiecare milion luat mită

Lucian Duță, medicul șpăgar din fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a ajuns în spatele gratiilor pe data de 25 iulie 2022, după ce judecătorii Curții de Apel București l-au condamnat la 6 ani de închisoare pentru o mită de 6,3 milioane de euro luată în perioada 2010-2012, pentru atribuirea „cu dedicație” a contractului pentru implementarea cardului național de sănătate.

„E o eroare judiciară gravă ascunsă sub masca ignoranței. Această instanță a dorit trimiterea mea la închisoare cu orice preț. Pentru unii care mă ascultă acum, spusele mele pot părea aroganța sau reaua credință a unui om trimis la închisoare, dar îi asigur că nu este nici una, nici alta. Decizia CCR din 26 mai 2022 nu a fost dezbătută niciodată, cu toate că era obligatoriu. Toată lumea știa că pe data de 25 octombrie ICCJ urma să pronunțe o hotărâre preliminară. A și existat o întâlnire ad-hoc la Curtea de Apel București, cu toți judecătorii, în cadrul căreia s-a convenit ca toate dosarele să fie amânate până după pronunțarea hotărârii preliminare. Au făcut din mine singurul om din România trimis la pușcărie după decizia din data de 26 mai a CCR. Consecințele acestei sentințe asupra mea și a asupra familiei mele sunt de nedescris. Am cicatrice fizice căpătate în închisoare, nu vi le mai arăt acum. De 5 luni trebuie să răspund întrebărilor obsesive ale copilului meu și să îi spun unde sunt și de ce nu vin acasă. Am citit motivarea condamnării mele și am înțeles că, uneori, ura poate înlocui legile”, a spus Lucian Duță.

Judecătorii care l-au condamnat pe Duță au explicat însă, în motivare, că faptele acestuia s-ar prescrie ori în 2025 (prin prescripția generală), ori în 2028 (prin prescripția specială), acesta fiind argumentul pentru care nu au aplicat decizia CCR.

„Atitudinea procesuală a apelantului-intimat-inculpat, care, prin metode neloiale, a încercat compromiterea fundamentului probator, face dovada unei mentalităţi infracţionale periculoase, ulterioară infracţiunii de corupţie pentru care se afla în curs de cercetare judecătorească. Totodată, în raport cu valoarea mitei, în sumă de 6.300.000 euro, plătită, în mod indirect, din banul public, cuantumul pedepsei de 6 ani închisoare, în apropierea mediei limitelor speciale, este mult prea blând, însă, în mod surprinzător, Ministerul Public nu a declarat apel pentru netemeinicia pedepsei închisorii aplicată la fond”, rețin judecătorii cu privire la Lucian Duță.

Piedone, iertat de jumătate din pedeapsă și de despăgubiri

Finalul dosarului privind tragedia din Clubul Colectiv, din 30.10.2015, a însemnat pentru Cristian Popescu Piedone încarcerarea la Rahova, o decizie pe care și acum o deplânge pe Facebook prin mesaje postate cu ajutorul apropiaților.

Realitatea este însă că judecătorii din apel i-au înjumătățit lui Cristian Popescu Piedone pedeapsa primită la fond pentru abuz în serviciu și – poate mai important – l-au iertat de plata despăgubirilor. Piedone a primit doar 4 ani din cei 8 la care fusese condamnat la Tribunalul Bucureși și nu va plăti victimelor din Colectiv nici măcar un leu din despăgubirile de peste 64 de milioane de euro la care au fost obligați foștii patroni, artificierii sau cei doi angajați ISU.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în principiu, cererile de recurs în casaţie formulate de condamnaţii în dosarul Colectiv, printre care şi fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, urmând ca acestea să fie judecate pe data de 22 februarie 2023.

Cât l-a costat pe Gheorghe Nichita spionarea iubitei

Fostul primar al municipiului Iaşi Gheorghe Nichita a fost condamnat definitiv marţi, 30 august, pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a folosit resursele şi angajaţii Poliţiei Locale Iaşi pentru spionarea amantei sale.

Pedeapsa decisă de Curtea de Apel Iaşi este de 5 ani de închisoare cu executare. Fostul edil a fost încarcerat la Penitenciarul Vaslui.

Jumătate de an a stat Gheorghe Nichita în libertate, după ce fusese liberat condiționat din pușcărie în urma unei pedepse de 5 ani pentru luare de mită.

Gheorghe Nichita a fost găsit vinovat după ce a cerut şi a primit mită 10% din valoarea proiectului european Sistemul de Management al Traficului din municipiul Iaşi.

Vanessa Youness, pe cale să-i „vrăjească” și pe judecători

Vanessa Youness – „amazoana” care i-a păcălit pe Dinu Pescariu și pe Claudiu Florică să-i dea 750.000 de euro ca să le pună o vorbă bună pe lângă Emil Boc pentru prelungirea contractelor Microsoft – e pe cale să scape de pedeapsa de 3 ani de închisoare pentru trafic de influență cu ajutorul deciziei CCR pe tema prescripției.

Contestația Vanessei Youness împotriva deciziei definitive de condamnare se a judeca pe 27 ianuarie 2023.

„Mă rog la Dumnezeu să se facă dreptate și pentru mine”, a încercat aceasta să-I înduioșeze pe judecători.

Pe data de 27 mai 2022, Vanessa Youness a fost condamnată definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, cu 24 de ore după ce Curtea Constituțională a decis că între 2018 și 2022 România nu a avut legislație pentru întreruperea cursului prescripției.

Curtea de Apel București a confirmat decizia instanței ierarhic inferioare și a găsit-o vinovată pe Vanessa Youness că a luat 750.000 de euro de la Dinu Pescariu, pe care l-a convins că ar avea influență asupra lui Emil Boc, astfel încât să îl determine pe acesta din urmă, premier fiind la data faptei, să prelungească contractele Microsoft. Procurorii au arătat că, de fapt, Vanessa Youness mințea, fiind cel mult vecină cu Emil Boc în imobilul în care acesta locuia.

„Chiar dacă în concret inculpata nu avea influență asupra martorului (Boc Emil – n.r.), prim – ministru la data săvârșirii faptelor, sau asupra altui funcționar din aparatul guvernamental, prin faptul că nu a infirmat susținerile martorilor, din contră a preluat inițiativa în negocieri, a impus un preț și o modalitatea de plată, a creat denunțătorilor falsa impresie că se află în raporturi bune cu funcționarul, că ar fi avut trecere pe lângă acesta. Probatoriul administrat a confirmat integral situaţia de fapt din actul de acuzare și față de toate considerentele reținute mai sus, Curtea apreciază că fapta inculpatei (Youness Amal Vanessa – n.r.) care în perioada februarie – iulie 2011, a pretins direct pentru sine suma de 1.000.000 euro, de la martorii denunțători (Dinu Pescariu și Claudiu Florică – n.r.) în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă prim-ministrul (Boc Emil – n.r.) pentru a-l determina pe acesta, să aprobe în această calitate „Nota privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli”, primind conform înțelegerii în perioada iulie – august 2011 suma totală de 1.000.000 euro, întrunește elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de trafic de influență”, arată judecătorii.

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...