Justificările șubrede ale Guvernului pentru „taxa pe boală”. Românii își iau mai puține zile de concediu medical față de alți europeni

După ce anul trecut, Guvernul a introdus o măsură pentru taxarea suplimentară a concediilor medicale cu 10% prin Ordonanța de Urgență nr. 115/2023, la mijlocul lui februarie s-a votat în unanimitate în Senat un amendament pentru eliminarea taxei introduse de Ministerul Finanțelor.

Gestul a fost urmat de o moțiune simplă inițiată împotriva ministrului Finanţelor, Marcel Boloş, care a răspuns prin a explica faptul că măsura nu a vizat bolnavii oncologici, mamele sau copiii care au nevoie de îngrijiri, ci „sistemul de plată a concediilor medicale, care are nevoie de intervenţie pentru a fi ajustat".

Cu toate acestea, o privire la sistemele similare din străinătate arată că argumentele ministrului nu se verifică complet, românii luându-și mult mai puține zile de concediu medical decât majoritatea vecinilor din Vest, pe lângă faptul că România este țara care alocă cel mai puțin din PIB pentru sănătate din UE.

Ideea impozitării în plus a concediilor medicale a fost introdusă prin Ordonanța de urgență 115/2023, care a intrat în efect de la 1 ianuarie 2024. Până la finalul anului 2023, din cuantumul indemnizației aferente concediului medical, angajatului i se reținea doar contribuția pentru asigurări sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10%, fără a i se reține contribuția pentru asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. Taxa de 10% pentru sănătate care nu se aplica până acum vizează nu doar angajații, ci și alte categorii de persoane, inclusiv cei care se asigură voluntar pentru concedii medicale (ca de exemplu PFA).

Dacă măsura nu ajunge să fie eliminată în Parlament, concediile medicale vor continua să fie, mai nou, taxate la fel ca un salariu, adică cu 45% față de 35% cât era până la 31 decembrie 2023, impunându-se impozitul pe venit de 10%, contribuția pentru pensii de 25% plus contribuția pentru sănătate care până acum nu era percepută.

Marcel Boloș, în fața acuzelor din partea opoziției: „nu am avut referire la bolnavii oncologici, la mame, la copiii care au nevoie de îngrijiri şi sunt bolnavi”

Ministrul Finanțelor a făcut pe 4 martie o serie de declarații în Parlament, ca răspuns la moţiunea simplă intitulată „Ministrul Boloş - inventatorul şi păzitorul taxei pe boală trebuie să plece cu taxele lui inventate cu tot".

„Subliniez încă o dată pentru opoziţie că nu am avut niciodată în gând şi nu am avut referire la bolnavii oncologici, la mame, la copiii care au nevoie de îngrijiri şi sunt bolnavi. Nu acesta este subiectul. Este vorba despre sistemul de plată a concediilor medicale, care are nevoie de intervenţie pentru a fi ajustat şi pentru a nu mai angrena cheltuieli care sunt pentru bugetul de stat o povară şi pentru bugetul de sănătate o povară şi a nu mai ajunge în situaţia în care suntem acum cu acest tip de cheltuială a bugetului de sănătate. De la preluarea mandatului trăim cu paradox: nimeni nu vrea să crească impozitele şi taxele, nimeni nu vrea tăiere de cheltuieli, dar atunci singur rămâne o singură variantă: ne împrumutăm", a spus Boloş, în Parlament, la dezbaterea moţiunii simple inițiate împotriva sa.

Potrivit Agerpres, acesta a reamintit faptul că, la preluarea mandatului, a moştenit un program de convergenţă de la reprezentanţii USR. Potrivit acestuia, Programul de convergenţă presupune ca, începând cu anul 2019, când România a intrat în procedură de deficit bugetar excesiv, trebuie să realizeze reducerea şi ajustarea deficitului bugetar an de an. Însă lucrurile "nu s-au întâmplat aşa şi am ajuns cu deficitul bugetar la valoarea pe care o cunoaşteţi de la finele anului trecut, de 5,6% din PIB".

Boloş a evidenţiat acţiunile prioritare incluse în programul bugetar pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor, precum și semnarea a peste 3.600 de contracte de finanţare pentru sănătate din fonduri europene, totalizând peste 11 miliarde de lei.

Ministrul a pus accent pe finanţările acordate pentru reducerea infecţiilor nosocomiale în 116 spitale, creşterea capacităţii de răspuns în neonatologie, precum şi pentru construcţia și dotarea Centrelor Comunitare Integrate și reabilitarea cabinete de medicină de familie. A subliniat contribuţia personală ca susţinător al Programului Operaţional de Sănătate, cu un buget de peste 5,8 miliarde euro, destinat investiţiilor în infrastructură și servicii medicale de calitate. Boloş a menţionat, de asemenea, alocarea cofinanţărilor necesare pentru finalizarea proiectelor și a reamintit despre investițiile semnificative în spitalele regionale și judeţene, precum și în domeniile oncologiei și transplantului.

Cu toate acestea, când a trebuit să adreseze efectiv taxa suplimentară introdusă prin ordonanță de urgență asupra concediilor medicale, acesta a menționat doar că toți asiguraţii din sistemul de sănătate ar trebui să plătească CASS, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele pe care le avem în prezent, iar Guvernul nu a introdus o taxă nouă pe concedii medicale, ci a eliminat o facilitate, care nu există nicăieri în Uniunea Europeană.

Opoziția, cu precădere reprezentanții USR, au criticat dur așa-numita „taxă pe boală”: „Taxa pe boală trebuie scoasă, integral, urgent! Doar în ianuarie, din această taxă, PSD şi PNL au luat 10 milioane de euro de la oamenii suferinzi. Din taxa pe boală introdusă de ministrul PNL al Finanţelor la finalul anului trecut, Guvernul a strâns în ianuarie 2024 peste 10 milioane de euro. Din această sumă, 500.000 de euro au fost luaţi de la pacienţii care au cancer, potrivit unui comunicat de presă transmis de USR presei în februarie.

Cum justifică Ministrul Finanțelor „taxa pe boală”

Adresând problema taxei suplimentare pentru concediile medicale, ministrul a adus în discuție dorința de a degreva sistemul de colectare de taxe de facilități speciale acordate anumitor categorii sociale sau profesionale. „Am stabilit o regulă anul trecut pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate şi anume că toţi cei asiguraţi din sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stagiului de cotizare, pentru că, nu-i aşa, domnilor parlamentari, semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru pentru fiecare dintre români. Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale anul trecut prin Legea 296/2023 chiar de la constructori, IT-işti, industria alimentară şi agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate", a spus ministrul Finanţelor.

El a subliniat că a studiat sistemele de plată a concediilor medicale din ale ţări din UE şi nicăieri nu există unul atât de ineficient ca în România.

„Repet, nu este vorba de o taxă nouă pe concedii medicale, ci de o eliminare a acestei facilităţi. Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există niciunde un sistem de plată a concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate şi, cu atât mai mult, cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în moţiune, acestea fiind venituri neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii. Guvernul a urmărit cu totul altceva: să elimine risipa şi modul profund injust în care se desfăşoară lucrurile în ceea ce priveşte plata concediilor medicale în România", a afirmat Marcel Boloş.

Acesta a făcut referire la raportul despre Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pe anul 2023, conform căruia cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, în condiţiile în care doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate. Pe de altă parte, a spus el, românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate.

Ministrul a precizat că peste 1,2 miliarde euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor către Casa Naţională de Sănătate pentru a asigura funcţionarea „în limitele de supravieţuire" a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programele de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli.

Conform datelor prezentate de el, în 2023, bugetul pentru sănătate a fost de 73,5 miliarde lei (14,7 miliarde euro), din care 59,9 miliarde lei la Casa de Sănătate, plus 13,4 miliarde lei la Ministerul Sănătăţii, iar în 2024 este de 80 miliarde lei (16,1 miliarde euro), din care 62 miliarde lei la Casa de Sănătate şi 18,2 miliarde lei.

De asemenea, Boloş a subliniat că bugetul destinat serviciului public de sănătate are nevoie uriaşă de fonduri, iar creşterea anuală a acestui buget este, în medie, de 5%, foarte mică faţă de ceea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie, potrivit Agerpres.

„Atenţie, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanţelor solicitări de fonduri de peste 93 miliarde lei, adică 18,6 miliarde euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate, inclusiv pentru bugetul alocat Ministerului Sănătăţii. Uitându-ne cu atenţie la această situaţie financiară precară prezentată, pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă a trebuit să continuăm cu măsuri, deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puţine pe care le avem la bugetul de sănătate, mai ales pentru activităţile care privesc finanţarea concediilor medicale", a explicat ministrul Finanţelor.

El a adăugat că România este singura ţară din UE „care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu".

„Da, doar la noi se poate să stai acasă în concediu medical şi să primeşti mai mulţi bani decât atunci când eşti la muncă. Şi repet, nu vorbesc aici de bolnavii cronici, nici de cei oncologici, nici de mame şi nici de copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată a concediilor medicale", a spus Marcel Boloş, dând ca exemplu un angajat cu un salariu de 10.000 lei, care primeşte în mână 6.750 lei dacă este în concediu medical şi 5.850 lei dacă merge la muncă.

De asemenea, ministrul a menţionat că în 2023 eu fost eliberate adeverinţe pentru 3.361.223 concedii medicale, respectiv un număr de zile de concedii medicale de 24.870.933, valoarea bugetului alocat pentru plata acestor concedii fiind de 3,7 miliarde lei, iar pentru anul 2024 există, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde lei.

„Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale. Şi dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideţi să vedeţi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: boală obişnuită - 1.905.100; urgenţă medico-chirurgicală - 695.106; boală infectocontagioasă - 57.735; boală cardiovasculară - 69.309 şi altele. În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: sarcină şi lăuzie - 245.470; îngrijire copil bolnav - 130.855; neoplazii - 123.690. Şi, ca să vedeţi unde s-a ajuns cu acest sistem de plată ineficient a concediilor medicale, haideţi să ne uităm şi la topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: judeţul Prahova, top 20 medici - 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; judeţul Iaşi, top 20 medici - 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; judeţul Timiş, top 20 medici - 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale", a mai afirmat ministrul Finanţelor.

Totodată, în cursul lui 2023, s-au cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate, în loc ca o parte din aceşti bani să ajungă fie duşi spre spitale, medicamente, boli cronice, iar la finalul anului s-a ajuns în situaţia unor restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde lei. Astfel, anul trecut, totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă existau toţi banii, era de 6,9 miliarde lei, a semnalat Boloş, potrivit sursei citate.

„Ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative a fost să descurajeze statul în concedii medicale pentru motivul că se plăteşte mai bine să stai acasă decât prezenţa la serviciu. Recent am citit despre un singur medic din Cluj care a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 şi despre un pacient care a beneficiat de nu mai puţin de 939 zile de concediu medical, iar din statistici a reieşit că pentru un număr de peste 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat nici măcar o zi. Aşa că, domnilor semnatari ai acestei moţiuni, în loc să vă ocupaţi timpul cu populisme, de ce nu vă alăturaţi misiunii de a face din România locul în care poţi să păşeşti fără frică în spitale?", a punctat ministrul Finanţelor.

Unde are dreptate ministrul și unde statisticile merg împotriva discursului

Prin faptul că, în România, concediile medicale nu erau taxate cu CASS până în 2024, acestea puteau într-adevăr, ajunge, după caz, să fie plătite în plus decât zilele de muncă.

Un studiu adus la zi în 2024 de către firma europeană de HR EuroDev arată că reglementările privind concediul medical în Europa variază puternic de la o țară la alta, înregistrându-se o compensație medie de 65% din salariu pe durata absenței pentru boală. În Regatul Unit, cunoscut pentru condițiile sale mai puțin favorabile, primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite, iar compensația ulterioară este de doar 8.68% din salariul săptămânal. În contrast, în Germania, angajații primesc 100% din salariu pentru primele șase săptămâni, iar în Austria, Belgia și Norvegia, compensația este de asemenea 100% pentru perioade specificate. Franța și Italia încep plățile după trei zile de așteptare, cu rate de compensare de 20% și, respectiv, 40% pentru o săptămână de concediu medical.

În Spania, compensația este de 60% până la ziua a 15-a, crescând la 75% după aceea, în timp ce în Țările de Jos, se oferă 70% din salariu pe o perioadă de până la doi ani. Polonia oferă o compensație relativ generoasă de 80% din salariu, iar în Portugalia, compensația variază, ajungând la 83.75% pentru o lună de concediu medical. Elveția se remarcă prin oferirea a 100% din salariu pentru o perioadă de cel puțin trei săptămâni în primul an de angajare.

Cu toate acestea, contextul complet al indemnizațiilor oferite de stat pentru cazuri de boală nu este complet dacă ne referim doar la procentul din salariul brut acoperit în timpul concediului medical. După ultima alocare bugetară, România a înregistrat (din nou) cea mai scăzută rată de alocare bugetară pentru sănătate din Uniunea Europeană, dedicând doar 6,5% din PIB acestui sector. Cu toate că finanțarea pentru sănătate a crescut constant în ultima perioadă, în anul 2021 de pildă, suma alocată pentru sănătate pe cap de locuitor în România a fost de 1.663 de euro, ajustată pentru paritatea puterii de cumpărare, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, care este de 4.030 de euro, potrivit unor date semnalate în februarie de România Liberă.

De asemenea, este demn de menționat că România alocă cel mai mic procentaj din PIB-ul său pentru sănătate, 6,5%, comparativ cu media europeană de 11%. În contrast, Germania se clasează pe primul loc în UE, alocând 11% din PIB-ul său pentru concedii medicale și îngrijiri medicale publice. Este urmată de Franța și Țările de Jos (ambele cu 10,2%), conform biroului statistic al UE, Eurostat, citat de Euronews.next anul trecut.

Conform cifrelor din 2020, Germania este, de asemenea, țara care cheltuiește cel mai mult pe beneficii de concediu medical, specific. Țara alocă 2,3% din PIB-ul său pentru a susține angajații bolnavi. Este urmată de Țările de Jos (2,1%), Suedia (1,7%), Spania (1,5%) și Luxemburg (1,4%). La polul opus, Grecia (0,2%), Irlanda și România (ambele 0,3%) și Estonia (0,4%) alocă cel mai puțin, iar Bulgaria alocă 0,6%.

Românii evită de fapt concediul medical, în ciuda excepțiilor aduse în discuție de Ministrul Finanțelor

Potrivit datelor Eurostat prezentate de Euronews, la sfârșitul anului 2022, țările cu cea mai mare proporție de angajați absenți de la muncă au fost Franța (14,9%), Finlanda (14,8%), Suedia (14,7%), Danemarca (13,6%), Estonia (13,2%) și Țările de Jos (12,4%).

Națiunile unde oamenii sunt cel mai puțin absenți de la muncă sunt România (2,5%), Bulgaria (2,9%), Grecia (4,9%), Polonia (5,8%) și Serbia (5,9%).

Pe lângă faptul că românii par să fugă de perspectiva unui concediu medical și de circumstanța în care au de-a face cu sistemul românesc de sănătate în general, date de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate din februarie arată și că cei care își iau concedii nu încearcă să trișeze sistemul, suferind în schimb de afecțiuni grave.

Potrivit Hotnews, 3.361.000 de concedii medicale au fost acordate în total în România în anul 2023. Cele mai importante concedii, ca durată, au fost acordate pentru boli oncologice, pentru afecțiuni legate de sarcină și concedii prenatale, precum și pentru probleme care țin de sănătatea mamei și copilului, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea. Multe concedii au fost acordate și pentru afecțiuni osteoarticulare degenerative, boli cronice netransmisibile și afecțiuni intercurente, a completat reprezentantul CNAS.

„În medie, nu se poate discuta despre un număr foarte mare de concedii medicale, ci despre faptul că există o stare de îmbolnăvire, de morbiditate, așa cum îi spunem noi, populația este într-adevăr bolnavă și trebuie să ne gândim la acest aspect. De aceea ne dorim să facem o evaluare a stării de sănătate a populației", spune Valeria Herdea. Potrivit președintelui CNAS, România are 207.722 de pacienți oncologici, ceea ce este „dramatic pentru starea de sănătate a unei populații”.

Totodată, numărul concediilor medicale acordate în anul 2023 a fost mai mic decât în 2022, a mai declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în februarie 2024: „În 2022 s-au acordat 4.124.000 de concedii medicale, acum avem 3.361.000 de concedii medicale. Ne apropiem de starea de boală pe care am depistat-o în 2019 (înainte de pandemie - n.red.). Practic, ne revenim după pandemie”.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...