Comoara dacică de aur de la Căpâlna, furată de braconieri arheologici. Vândută prin filiera traficanților sârbi, a fost recuperată din Germania

Autor: N.G.
Sambata, 15 Ianuarie 2022, ora 22:30
7580 citiri
Comoara dacică de aur de la Căpâlna, furată de braconieri arheologici. Vândută prin filiera traficanților sârbi, a fost recuperată din Germania
Colierul și cei doi cercei au o vechime de peste 2000 de ani. Foto: Muzeul Unirii Alba Iulia

Un tezaur de o valoare istorică excepțională, furat de braconieri arheologici din situl cetății dacice monument UNESCO de la Căpâlna, a revenit în patrimoniul statului român.

Este vorba despre un colier și doi cercei din aur sustrase de căutătorii de comori dintr-un mormânt de inhumaţie aflat în zona sitului arheologic al fostei cetăți dacice de pe Valea Sebeșului.

Colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lanţ de care sunt ataşate 26 de pandantive. Lanţul a fost realizat din zale de sârme împletite strâns. Pandantivele prinse de lanţ au formă bitronconică şi au fost realizate în tehnica filigranului şi a granulaţiei. În antichitate numărul pandantivelor era mai mare. Astăzi lipseşte cel puţin unul dintre ele, acesta fiind probabil pierdut recent în urma manipulării piesei de către traficanţi. Lungimea colierului este de 34 cm, iar greutatea totală de 73,04 gr.

Cei doi cercei au fost realizaţi utilizându-se tehnici diverse: trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie. Corpurile lor au fost răsucite, iar sistemele de închidere au fost constituite de câte un cârlig care se prindea de o verigă. Părţile corpurilor cerceilor dinspre verigile de închidere au fost modelate cu multă măiestrie în forma „nodului lui Hercules”. Apoi, pe aceste „noduri” au fost prinse în câte un caboşon pietre semipreţioase de culoare purpurie. Modelaţi astfel, cei doi cercei aveau un aspect general care impresiona nu numai datorită formei, ci şi prin policromie. Diametrele cerceilor măsoară 3,07 cm, respectiv 3,61 cm, iar greutatea lor este de 13,43 gr. şi de 14,07 gr.

Bijuteriile datează din perioada sec. II-I a. Chr. și se presupune că au fost purtate de o femeie şi că aveau rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele. Valoarea tezaurului este estimată la circa 50.000 de euro. Piesele au fost recuperate de autorităţile române în 2009, din Germania.

Traseul comorii de la Căpâlna

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au reușit în cadrul anchetei realizate să stabilească traseului tezaurului de la Căpâlna. Astfel, în perioada 1998 - 2009, doi căutători de comori, Darius Baci şi Mircea Mihăilă, au condus o grupare care a desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situri arheologice din Huneodara și Alba.

Gruparea a descoperit colierul de aur şi cerceii în perioada 2002 – 2003, în situl cetăţii dacice de la Căpâlna. La 6 aprilie 2005, organele judiciare au fost sesizate de un cetățean din Hunedoara despre existența tezaurului sustras de echipa de braconaj a lui Darius Baci. Bunurile au fost păstrate în garanţie de către acesta, iar în 2004 a fost oferit spre vânzare, împreună cu monede antice, pentru recuperarea unei sume împrumutate.

Baci Darius Liviu a vândut colierul şi cerceii cu preţul de 15.000 euro, condamnatului Ceia Iulian, care le-a vândut apoi lui Hîndorean Romică. Tezaurul a fost oferit spre vânzare cu 35.000 euro, în Bucureşti, de Ceia Iulian, pretinzând că era „moştenire de familie”. Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate asupra lui Ceia Iulian, la 31 martie 2005, a fost ridicată între alte bunuri şi agenda personală a acestuia cuprinzând evidenţa artefactelor oferite la vânzare, unde s-au descoperit patru menţiuni: „17 martie 2004, colier, cercei - 35.000 euro”, reportate şi actualizate periodic, din 17 martie 2004, până în 31 mai 2005”, se susține în rechizitorul Parchetului.

Filiera sârbă de traficanți de comori

Tezaurul a ajuns în posesia unui individ numit Romică Hîndorean, devenit cămătar, spălător de bani şi colector de artefacte al grupării din Deva. Ulterior, în 2007, a fost scos din ţară şi vândut unei grupări sârbe specializată în trafic cu antichităţi. Pentru mascarea activităţilor sale ilegale de spălare a banilor, cu reţeaua comercianţilor de artefacte, Romică Hîndorean a folosit, ca paravan de acoperire, firma sa din Deva, pentru afacerile căreia se deplasa în Serbia, exportând ilegal, cu această ocazie, artefactele.

Ilic Ljubisa, un alt inculpat dintr-un dosar al comorilor dacice, a aflat că tezaurul era căutat de autorităţile române. Pentru a-şi arăta disponibilitatea de a coopera în vederea recuperării artefactelor sustrase din România, în luna decembrie 2008, Ilic Ljubisa a urmărit filiera sârbă prin care Hîndorean Romică şi Călin Corhan au exportat ilegal tezaurul şi a recuperat piesele, conform declaraţiei sale, prin casa de vânzări Rauch Viena, plătind deţinătorului suma de 20.000 de euro. Ulterior, le-a predat la cabinetul expertului german Barbara Deppert Lippitz din Frankfurt pe Main, pentru a le restitui autorităţilor române. La 28 ianuarie 2009, tezaurul a fost predat de organele judiciare Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.

Conform raportului de expertiză muzeografică efectuat în cauză de Muzeul Naţional de Istorie al României, aurul folosit la realizarea pieselor tezaurului de la Căpâlna este un aur metalurgic, în mod intenţionat aliat cu o cantitate relativ importantă de cupru (ea este mai mare în cercei) pentru a spori duritatea podoabelor. Prezenţa urmelor de staniu în colier indică faptul că o anumită parte din aliajul acestuia consta din aur de origine aluvionară.

De ce au eșuat negocierile AUR cu Pro România. Victor Ponta: “Am fost zdrobiți de mamutul acesta PNL-PSD” VIDEO
De ce au eșuat negocierile AUR cu Pro România. Victor Ponta: “Am fost zdrobiți de mamutul acesta PNL-PSD” VIDEO
La începutul lunii martie 2024, vestea că Pro România negociază o alianță cu AUR a stârnit reacții vehemente din partea membrilor dar și a susținătorilor formațiunii politice conduse de...
Noi atacuri din partea PNL la popularitatea AUR pe TikTok: "Poate fi o vulnerabilitate în procesele electorale"
Noi atacuri din partea PNL la popularitatea AUR pe TikTok: "Poate fi o vulnerabilitate în procesele electorale"
Sondajul care plasează AUR pe primul loc în opțiunile electorale ale tinerilor naște discuții aprinse despre informațiile postate pe platforma TikTok. Senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc afirmă...
#comoara, #colier, #aur, #cetate, #Capalna, #braconieri, #furt , #UNESCO
Comentarii
Poza Nonpolitikon
Nonpolitikon
rank 5
Nici tehnicile, nici design-ul nu-s mai vechi de secolul al XIV-lea