Eșecul colectării selective în România. Orașul care a reușit să se ridice la standarde europene în gestionarea deșeurilor

Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunţat pe 22 august, în cadrul unei conferințe de presă, că în România procentul de colectare selectivă a deşeurilor este de 12 – 14% şi a precizat că s-au investit foarte mulţi bani în infrastructura de sortare, iar de multe ori aceasta este nefolosită. În contextul în care colectarea selectivă a devenit obligatorie încă din 2019, România se află pe ultimul loc european la acest capitol, deși producem cel mai mic volum de deșeuri pe cap de locuitor. În prezent, beneficiem de peste 1,2 miliarde de euro de la UE pentru a rezolva problema deșeurilor până în anul 2026, autoritățile asumându-și circa 53 de reforme pe acest segment, însă doar câteva centre urbane au reușit să se apropie de procente de colectare care trec tind spre 29%. Sibiul se situează în fruntea acestui clasament, după ce a implementat sisteme de recompensare și penalizare a publicului pentru eforturile de colectare selectivă, incursiuni frecvente în teren partea autorității locale de salubrizare, precum și îmbunătățirea per total a infrastructurii în acest scop.

Fechet a declarat în cadrul conferinței de presă că România reciclează deşeuri din alte ţări pentru că nu este în stare să îşi recicleze deșeurile proprii.

“Din păcate, şi nu mă sperie cifra cât mă sperie tendinţa care nu evoluează cum ne aşteptăm, astăzi discutăm despre 12-13 poate 14% deşeuri colectate selectiv, în funcţie de cum numărăm. Cam aceasta este cifra ruşinoasă despre care discutăm pentru că deja s-au investit foarte mulţi bani în infrastructură de sortare, care de multe ori zace nefolosită, s-au investit foarte mulţi bani în infrastructură de tratare deşeuri biodegradabile, spre exemplu, acele unităţi de compostare care de multe ori zac nefolosite. Noi nu avem o problemă de capacitate, avem şi gunoiere, avem şi infrastructura de tratare, avem şi instalaţii de reciclare. Când merg la un mare reciclator român şi îmi arată baloţi cu PET-uri aduşi din Australia sau din alte ţări de la o distanţă similară când eu ştiu că în gropile de gunoi din România găsim foarte mult PET care ar putea fi o resursă, nu pot decât să mă îngrijorez”, a afirmat ministrul Mediului.

Ministrul a precizat că România reciclează deşeuri din alte ţări pentru că nu este în stare să le recicleze pe ale sale.

“Reciclăm deşeurile altora pentru că deocamdată nu suntem în stare să le reciclăm pe ale noastre, în sensul în care deşi avem contracte de salubritate care respectă legea de cele mai multe ori, deşi avem instalaţii de sortare şi de tratare, multe dintre materialele reciclabile, în loc să ajungă în fabrici, ajung în gropile de gunoi din două motive: fie cetăţenii le colectează în amestesc şi este foarte greu să recuperezi un PET de calitate dintr-o pubelă de gunoi, acesta fiind contaminat cu deşeu biodegradabil, pentru că trebuie să ştiţi că de cele mai multe ori sortarea se face manual şi există situaţii unde deşi cetăţeanul îşi face treaba mai departe pe tot acest lanţ de la cetăţean şi până la instalaţia de reciclare ceva se frânge, ceva se pierde. Că e din vina salubristului, că e din vina primarului, că e din vina instalaţiei de sortare, cumva deşeurile ajung să se contamineze reciproc şi în loc să ajungă în fabrici de reciclare să producă locuri de muncă, să pună presiune mai mică pe resursele naturale, ajung în cel mai bun caz în gropile de gunoi”, a explicat ministrul Mediului.

România, pe ultimul loc european la reciclarea deșeurilor municipale

În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. În acest sens, firmele de salubritate și primăriile au obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu 4 containere aferente fiecărui tip de deșeu.

Conform ultimelor date Eurostat publicate în luna august 2023, deși producem cel mai mic volum de deșeuri pe cap de locuitor (302 kg, comparativ cu o medie europeană de 527 kg și cu volumul produs de austrieci – 835 kg) România se află pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește procentul de deșeuri municipale colectate selectiv și reciclate, cu o marjă de 11%, în pofida estimărilor optimiste ale Ministrului Energiei. În contrast, media europeană se situează la 49%, iar Germania reciclează cu succes peste 68% din deșeurile municipale, pe când Austria, 63%.

O cercetare Moneycorp, întocmită împreună cu experţii Best Tools Company & Frames, România are la dispoziţie 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema deșeurilor până în anul 2026, iar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) autorităţile şi-au asumat 53 de reforme pe acest segment, țintind către un nivel de reciclare al deșeurilor de 55%.

În acest sens, Mihail Tănase, specialist harta reciclării a declarat în 2022 pentru Știrile Pro TV că „România s-a angajat ca până în 2035 să mai depoziteze la groapă maxim 10% din deșeurile municipale, iar pentru acest lucru ar fi nevoie și de colectarea separată a deșeurilor biodegradabile, care în momentul acesta în București nu se face absolut deloc pentru că nu există o stație de compostare autorizată”.

Sibiu, orașul cu cel mai eficient sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor

Municipiul Sibiu se situează în fruntea clasamentului care analizează calitatea și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor la nivelul reședințelor de județ din România. Din multe puncte de vedere, Sibiul are cel mai bun sistem de gestionare a deșeurilor din România, aspect recunoscut de Raportul Național de Diagnoză privind Calitatea Serviciilor Publice Municipale, realizat de Societatea Academică din România, cu sprijinul partenerilor: Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon în 2022.

Sibiul a reușit să obțină 71 de puncte, devansând municipiul Oradea, cu 70 de puncte, și municipiile Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc și Iași, care au strâns câte 63,5 puncte fiecare. Municipiul Bacău are 40 de puncte.

Conform unei analize realizate de Romaniacurata.ro, în Sibiu, gradul de colectare separată a deșeurilor reciclabile este de 29%, unul dintre cel mai mari din țară. Deșeurile sunt colectate pe 5 fracții: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodegradabile, menajer, fiecare platformă de gunoi fiind dotată cu recipientele necesare. De asemenea, există o frecvență crescută pentru ridicarea deșeurilor. Au loc campanii colectare a DEEE-urilor, dar și a deșeurilor voluminoase, existând și opțiunea de solicitare colectare gratuită, în timp ce colectarea deșeurilor din construcții se realizează contra-cost.

Un alt aspect pentru care Sibiul poate fi considerat un model de bună practică se referă la organizarea colectării separate a biodeșeurilor și asigurarea infrastructurii pentru zona de blocuri, dar și la case. Până în 2022 au fost amplasate în teren și sunt funcționale zeci de containere supraterane, precum și platforme complete, cu acces controlat cu cardul. Principalul avantaj al instalării platformelor inteligente de colectare deșeuri este posibilitatea contorizării cantității de gunoi aruncat de către cetățeni, pentru ca principiul “Plătește pentru cât arunci” să fie aplicat corect, la nivel individual, arată sursa citată.

Pentru a crește gradul de conformare al cetățenilor la obligația de colectare selectivă a deșeurilor generate, Municipiul Sibiu a adoptat un regulament care stabilește atât recompense – reducerea taxei de salubrizare prin participarea la programul Reciclează Activ, cât și sancțiuni – neridicarea recipientelor care conțin deșeuri în amestec, penalizări pentru impurificarea fracțiilor reciclabile, costuri ridicate pentru cantitățile suplimentare de deșeuri reziduale generate față de abonamentul lunar.

Bucureştiul se situează pe ultimele locuri din România când vine vorba de reciclarea eficientă a deșeurilor, cu o pondere de colectare selectivă de numai 8%.

Economia Rusiei contra cronometru. Spoiala de suprafață a industriei în floare, finanțată de China, și realitatea cruntă a vieții oamenilor de rând

Investițiile sporite, care însumează peste 10% din PIB, în sectorul militar, precum și evoluția producției industriale din ultimii doi ani din Rusia, sprijinită enorm de China, creionează...

Când va depăși China economia SUA: Concluzia-șoc dată de un expert de la Oxford, care schimbă totul

Centrul de cercetare economică și de afaceri din Londra anunța, anul trecut, că China va avea într-adevăr cea mai mare economie a lumii, dar există o alță țară care amenință...