Cât de ușor intră cocaina în România. Secretele narcotraficanților columbieni din spatele laboratorului de la Zece Hotare: "Oamenii ăstia nu au niciun ban"

Doi columbieni, un israelian și doi români au pus bazele primului laborator de extragere a cocainei în România. Aveam să aflam despre această afacere în vara anului trecut când mascații au pătruns în forță pe o proprietate aflată într-o zonă izolată de munte, din județul Bihor, undeva în satul Zece Hotare, comuna Șuncuiuș.

Descoperirea, o premieră pentru România, a fost făcută în urma unui denunț.

Un individ reținut de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri a decis să colaboreze cu anchetatorii pentru a scăpa cu o pedeapsă mai blândă. Informația oferită procurorilor români s-a concretizat, astfel că din iunie 2022 suspecții aveau să fie urmăriți pas cu pas.

Grupul se pare că s-a închegat în Spania, la Malaga. Columbienii aici au ajuns mai întâi, cărând cu ei din America de Sud pachete cu cafea în care era disimulată printr-un proces chimic, cocaina. Drogul urma să fie extras în laboratorul de la Zece Hotare și ulterior vândut pe piața din România.

Vameșii din patru țării n-au descoperit cocaina

Este interesant cum de vameși din patru țări (Columbia, Spania, Ungaria și România) nu au descoperit conținutul bagajelor celor doi columbieni. Aceștia au ajuns în Uniunea Europeană nestingheriți, cu avionul evident, au poposit o perioadă în Spania de unde au plecat tot cu avionul până la Budapesta. În tot acest timp aveau cocaina cu ei. Din Budapesta au fost preluați cu o mașină de cei doi parteneri români și aduși la Bihor. Au intrat în România pe a punctul de frontieră Borș 2. Nici aici vameșii nu au mirosit stupefiantele.

Ajunși în România, grupul de traficanți s-a cazat în apartamentul unui medic din Bistrița Năsăud, proprietarul fiind plecat în Marea Britanie la acel moment. De la această primă bază au început căutările. Columbienii erau interesați de o casă izolată, dar care să aibă toate utilitățile, pentru a se putea desfășura în voie. Au fost verificate mai multe proprietăți din județ pentru ca în cele din urmă să fie aleasă cabana de la Zece Hotare.

Toate aceste mișcări erau supravegheate de polițiștii români, care au și reușit să infiltreze în anturajul acestei grupări colaboratori sub acoperire. Unul avea menirea să informeze despre fiecare decizie a grupului, iar cel de-al doilea să răspundă cumva nevoilor traficanților.

Pentru ca drogul să poată fi extras din cafea era nevoie de cantități mari de substanțe chimice (acetonă și acid sulfuric, printre altele), greu de procurat în România fără să atragi atenția. Unul dintre ofițerii infiltrați a fost cel care s-a oferit să procure chimicalele, fiind autorizat în acest sens de procurorii care coordonau ancheta.

”Chimiștii” columbieni nu făceau diferența între etanol și metanol

Bidoanele de acid sulfuric și acetona au fost aduse de la București cu trenul, fără ca traficanții să știe că transportul special era supravegheat. Odată intrați în posesia substanțelor, columbienii au început procedura de extracție a cocainei din cafeaua adusă de peste ocean. În timpul procesului au fost asistați telefonic de o persoană rămasă neidentificată cu care discutau prin aplicația Signal în limba spaniolă. Nu păreau că sunt mari specialiști, întrebând insistent la fiecare pas ce au de făcut și cum ar fi mai bine să procedeze pentru ca drogul să aibă o culoare cât mai albă, iar extracția să nu fie compromisă. Își întrebau partenerul ce este etanolul și la ce folosește și care ar fi diferența între metanol și etanol.

Columbienii nu erau foarte siguri pe ei și pare, cel puțin din discuțiile interceptate, că nu se simțeau bine în compania românilor, fiind deranjați de faptul că ei trebuia să plătească tot, prețurile chiriei fiind foarte mari, 70 de euro pe zi, în condițiile în care nu se puteau apuca de treabă pentru că nu aveau ”acizii”.

,,Oamenii ăștia nu au niciun ban, deja am cheltuit ce am adus și 500 de la ăsta, mai rămân 200 și pentru cabana unde trebuie să lucrăm ne taxează 70 de euro pe zi și nu avem. Mai trebuie să cumpărăm benzină”.

Când au fost luați pe sus de către mascați, laboratorul funcționa. Au fost găsite câteva sute de grame de cocaină în cabana de la Zece Hotare și tot arsenalul necesar în acest tip de laborator.

Cum încearcă să scape acuzații traficanții columbieni: ”Am fost provocați”

Toți cinci au fost arestați preventiv și se află în continuare în spatele gratiilor, fiind deja trimiși în judecată sub acuzația de trafic internațional de droguri și constituire de grup infracțional.

Dosarul se află la început, iar avocații traficanților au încercat din răsputeri să anuleze rechizitoriul. Au invocat, printre altele, că parte din probatoriu este nul de drept, având în vedere că traficanții ar fi fost ademeniți, chiar provocați de către autoritățile române, prin intermediul ofițerilor infiltrați, să producă droguri.

”S-a mai arătat că, raportat la prezenta cauză, orice observator obiectiv poate deduce faptul că fără intervenția provocatoare a instigatorului sub acoperire și al colaboratorului acestuia, faptele nu ar fi existat, aspect ce denotă fără putință de tăgadă faptul că organele de urmărire penală au încălcat principiul loialității probelor, activitatea situându-se în afară sferei procesuale legale”, au justificat avocații.

Aceștia fac referire la faptul că ”acoperiții” români ar fi fost cei care au făcut rost de substanțele chimice fără de care nu se putea obține cocaina în laboratorul clandestin de la Zece Hotare.

Atât Tribunalul Bihor cât și Curtea de Apel Oradea au respins criticile apărătorilor traficanților evidențiind faptul că, potrivit legilor române, ”procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, în anumite situații legate de administrarea probatoriului, atunci când este necesară combinarea mai multor tipuri de procedee probatorii, dacă folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă, poate să autorizeze folosirea unui colaborator”.

Aşadar, s-a apreciat că activitatea organelor de urmărire penală nu poate fi considerată, sub nicio formă, că a condus la inițierea activității infracționale a inculpatului, ci doar s-a pliat pe aceasta, iar desfăşurarea activităţilor investigative autorizate după sesizarea din oficiu se circumscrie limitelor autorizate de procuror. În consecinţă, judecătorul de cameră preliminară a constatat că activitatea organelor judiciare a fost desfăşurată în scopul exclusiv al culegerii de probe, iar nu în direcţia incitării neloiale la comiterea unei fapte infracţionale, alegaţiile inculpaţilor cu privire la existenţa provocării apreciindu-se ca fiind în totalitate neverosimile, a concluzionat instanța.

Odată închisă procedura de cameră preliminară, procesul pe fondul cauzei a început la Tribunalul Bihor. Mihai Trelciuc, Dorel Emilian Silaghi, Stiven Daniel Ladino Salazar, Orlando Ospitia Mari și Shimon Simion Selouk urmează să fie judecați pentru trafic de droguri, ședința de judecată fiind programată pe 29 septembrie 2023.

Maramureș: Polițist drogat, prins înainte să intre de serviciu. Ce măsuri au luat superiorii săi

Un poliţist care urma să intre de serviciu în Şomcuta Mare, judeţul Maramureş, a fost testat pozitiv la substanţe interzise. El a fost retras din dispozitiv şi dus la spital pentru...

Cum se votează cu urna mobilă. BEC a stabilit regulile pentru alegeri

Biroul Electoral Central a stabilit, vineri, 26 aprilie, măsurile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile din data de 9 iunie, menţionând, între altele,...