Cum devine PNL partid secundar în coaliția de guvernare, deși a dat premierul. PSD se laudă cu realizările în timp ce liberalii rămân cu promisiunile

După ce luna trecută președintele PNL Florin Cîțu spunea despre alianța cu PSD că reprezintă un „compromis major”, efectele acesteia încep să se vadă, social-democrații dând din ce în ce mai multe semne că sunt vioara întâi, cu toate că liberalii sunt cei care au dat premierul.

La sfârșitul lunii decembrie, după negocierea dintre PNL și PSD privind bugetul pe 2022, social-democrații s-au lăudat, într-un comunicat de presă, că și-au îndeplinit toate cele trei obiective politic majore pe care și le-au propus. Mesajul a fost și un atac subtil la adresa PNL, care s-au luptat, în zadar, pentru 7% pentru investiții.

Social-democrații au subliniat în mesajul lor că noul buget a găsit bani pentru toate promisiunile din pachetul social al formaţiunii, însă şi pentru alte domenii de care sunt responsabili social-democraţii.

De cealaltă parte, Florin Cîțu s-a declarat cu mai multe ocazii nemulțumit de faptul că în proiectul de lege nu s-au alocat 7% din PIB pentru investiții, așa cum era trecut în programul de guvernare.

„Suntem într-o coaliţie, iar Partidul Naţional Liberal se uită la această coaliţie şi vede cum au fost găsite resurse pentru toate, toate măsurile introduse de PSD în programul de guvernare, dar pentru măsurile PNL nu prea s-au găsit bani”, a mai relatat liderul PNL.

Bani pentru primarii PSD

Influența social-democraților din interiorul coaliției de guvernare s-a văzut și în luna decembrie, după ce Guvernul a alocat de două ori bani din Fondul de Urgență către primării și consilii județene. Cei mai mulți bani i-au primit primarii PSD, spre deosebire de ultima rectificare, când cei mai câștigați au fost aleșii liberali.

Astfel, reprezentanții social-democrați au primit 57% din fondurile alocate, adică 594 de milioane de lei, în timp ce PNL și-a însușit 30%, adică 309 milioane, iar UDMR a primit 7%, sau 72 de milioane. La rectificarea din luna octombrie, dinaintea alianței cu PSD, primarii liberali primiseră 65% din bani, UDMR 14% iar PSD 16%.

Cu toate că PNL este partidul care a dat premierul, apar din ce în ce mai multe semnale că la cârma coaliției se află social-democrații. Mai mult, în ce privește numirea lui Ciucă, aceasta a venit la insistența președintelui Klaus Iohannis, iar Ciucă nu a dat semne că ar merge pe o linie impusă de către partid. Influența liberalilor din interiorul coaliției ar putea să scadă cu cât mandatul președintelui Iohannis se apropie de sfârșit. Conform analistului politic Alfred Bulai, cu cât mandatul unui șef de stat se apropie de sfârșit cu atât forța sa din societate devine din ce în ce mai șubredă.

„Mă aștept ca puterea sa de a influența menținerea alianței și chiar a domnului Nicolae Ciucă (n.red.: premierul României) să devină o problemă reală. Clar nu va mai fi actorul principal care este acum”, notează Alfred Bulai pentru Ziare.com.

Promisiunile fără șanse ale PNL

„Le spunem celor care ne-au votat că niciuna dintre măsuri nu va fi diluată în această guvernare. Vom merge în această guvernare să asigurăm că nu le vor crește taxele”, afirma Florin Cîțu pe 11 noiembrie, înainte de oficializarea alianței dintre PNL și PSD. Cu toate astea, multe dintre promisiunile liberalilor din timpul campaniei electorale, cum ar fi alegerea primarilor în două tururi sau desființarea Secției Speciale par aproape imposibil de realizat, mai ales în contextul în care PSD pare că începe să pună stăpânire pe coaliție.

După noua alianță cu PSD liberalii au dat de înțeles că nu au uitat de subiectul desființării SIIJ, însă, social-democrații au dat mai multe semnale că se opun unui astfel de demers. Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat pe 12 noiembrie că Secția Specială trebuie păstrată. „Trebuie o armonizare unde există puncte de vedere diferite și vom avea o discuție politică. În acea zonă (n.red. Justiție) trebuie intervenit și văzut ce trebuie făcut, astfel încât să închidem MCV-ul, dar nu prin desființarea SIIJ”, a declarat președintele PSD. De atunci, subiectul desființării SIIJ aproape că a dispărut de pe agenda publică.

Alegerea primarilor în două tururi

O altă mare promisiune a PNL și USR în timpul ultimei campanii electorale a fost revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Deși ideea a fost intens promovată, proiectul a fost rapid abandonat încă de pe timpul vechii coaliții, iar alegerea primarilor în două tururi nu s-a regăsit nici măcar în programul de guvernare. Principala opoziție a venit din partea UDMR, care ar fi cel mai afectat de această modificare, însă nici liberalii nu au insistat prea mult pe acest subiect.

Inițial, USR și PNL au anunțat la începutul anului că nu au uitat de această temă și că ea va fi intens dezbătută în cadrul unei comisii speciale de Cod electoral. Comisia însă nu a mai apărut niciodată. Mai mult, în cadrul noii alianțe dintre PNL și PSD, șansele revenirii la alegerea primarilor în două tururi scad spre zero, social-democrații, UDMR și într-o anumită măsură PNL, împotrivindu-se unei asemenea modificări.

Pensiile speciale pentru primari

Un alt subiect care cel mai probabil va ajunge îngropat este desființarea pensiilor speciale pentru primari. Deși liberalii au sprijinit inițială acest proiect, inițiativa USR în acest sens a fost blocată în repetate rânduri în cadrul comisiilor parlamentare ale Camerei Deputaților, în unele cazuri chiar de către PNL, care au votat „împotrivă”. Cum PSD a dat mereu semnale împotriva desființării pensiilor speciale pentru primari, această inițiativă cel mai probabil va ajunge o altă promisiune uitată.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...