"Cartofii fierbinți" din noua sesiune parlamentară. Eșecul anticipat al pensiilor speciale, „șantajul” din educație și proiectul de suflet al lui Firea

Parlamentul României își reia activitatea în prima sesiune din 2023 miercuri, 1 februarie. Coaliția de guvernare are pe masa priorităților mai multe proiecte pentru respectarea termenelor din PNRR, Legea educației, dar și problema pensiilor speciale pentru mai multe categorii de beneficiari.

Atât PNL cât și PSD au avut întâlniri weekendul trecut pentru discuții în organismele statutare pentru prioritățile din Parlament, dar și strategia în relația cu celelalte partide din coaliție. Una dintre primele priorități ale aleșilor din noua sesiune o reprezintă noua Lege a învățământului preuniversitar și cea pentru învățământul universitar, care în prezent se află în analize specialiștilor în educație desemnați de coaliție.

„România Educată”, la cheremul PSD

Conform calendarului, în luna februarie ar trebui ca legea să plece de la guvern iar în martie să ajungă la votul din Parlament. Proiectul, care este legat de inițiativa „România Educată” a președintelui Klaus Iohannis, ar putea fi însă întârziat, întrucât unele voci din PSD pun presiuni în acest sens. Conform unor surse din PSD, proiectul ar putea fi tergiversat până la rotativa premierilor, pentru a se asigura că Iohannis va înscăuna premierul propus de către PSD.

Așa se explică și poziția publică a vicepreședintelui PSD Vasile Dîncu care a cerut amânarea legilor Educației. Acesta a solicitat pe Facebook lui Marcel Ciolacu să prelungească termenele pentru prezentarea legilor, deoarece acestea ar avea nevoie de o reexaminare serioasă.

„După 7 ani de la debutul dezbaterii pentru România Educată, observăm că legile educației, deși ținute într-o confidențialitate de neînțeles, au creat o vie dezbatere și multe reacții din mediul educațional. Este clar că așteptarea societății este mare și e nevoie de dezbatere mai amplă și analize aprofundate. După o scurtă analiză a proiectelor de lege, constatăm că sunt multe lucruri care vor trebui refăcute și căutate soluții la unele probleme. Sunt multe măsuri administrative, dar puține schimbări de paradigmă care să ne dea certitudinea că vor asigura adaptarea școlii și a copiilor la schimbările rapide de la nivelul culturii, civilizației și mediului tehnologic”, a transmis Vasile Dîncu.

De cealaltă parte, liberalii susțin că afirmațiile lui Dîncu sunt „de neînțeles” în condițiile în care coaliția de guvernare a agreat deja pe un calendar. Astfel, purtătorul de cuvânt al PNL Ionuț Stroe a transmis că „Legile Educației își vor urma parcursul așa cum am stabilit. Vor intra pe circuitul de avizare interministerială în Guvern, spre adoptare, după ce experţii partidelor din coaliţie le-au consultat, iar ulterior vor merge în Parlament pentru a fi dezbătute şi votate”, a relatat Stroe.

Pensiile speciale, un eșec anticipat

Un alt proiect de lege, care așteaptă deja la parlament să fie dezbătut și votat, este cel privind pensiile de serviciu pentru mai multe categorii de beneficiari, printre care magistrați, personal auxiliar din instanțe sau militari. Deși autoritățile europene au cerut în PNRR ca problema pensiilor speciale să fie rezolvată până la finalul lui 2022, coaliția de guvernare a venit cu proiectul de lege la finalul anului trecut, când l-a trimis către Parlament. În urmă cu două săptămâni Biroul Permanent al Senatului a fost de acord cu propunerea coaliției pentru urgentarea proiectului, însemnând astfel că o termenul pentru depunerea unei eventuale sesizări la CCR va fi de doar două zile.

Din proiectul trimis către parlament lipsesc mai multe detalii esențiale, cum ar fi calculul impactului economic al acestui proiect de lege. Totodată, Consiliul Legislativ a atras atenția că din categoriile de pensii speciale discutate, doar cele ale magistraților vor fi recalculate, ceea ce poate reprezenta o discriminare. Din acest motiv, sunt șanse bune ca proiectul să pice la CCR, la fel cum s-a întâmplat și cu alte inițiative de acest gen.

Proiect de suflet pentru Firea

Un alt proiect care așteaptă votul în parlament este cel care vizează ca minimum o treime dintre candidați să fie femei pe listele de la parlamentare și locale. La finalul anului trecut, Gabriela Firea și Marcel Ciolacu au depus în parlament un proiect de lege în acest sens prin care trei din zece propuneri pentru listele electorale vor fi rezervate în mod obligatoriu pentru femei. Inițiativa a fost propulsată în procedură de urgență la Senat și a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic şi Social şi de la comisiile parlamentare.

De notat că o astfel de propunere a fost inițiată și de către PNL, cu luni bune înainte celei PSD, de către Alina Gorghiu. Aceasta a trecut tacit de votul Senatului, însă a fost îngropat în sertarele de la comisiile parlamentare.

„Pentru a avea o societate modernă, adaptată vremurilor, este absolut necesar să schimbăm mentalităţile învechite. Avem suficiente exemple de femei de succes în politică, afaceri sau administraţie. Am vorbit la Consiliul Politic Naţional al Partidul Social Democrat despre proiectele pe care le vom implementa în acest an la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, dar şi despre şansa pe care o avem în Parlament pentru a îmbunătăţi legile din România”, a transmis Firea luni, 30 ianuarie, pe Facebook.

Controversele din spatele Legii salarizării

O altă prioritate a coaliției din noua sesiune parlamentare o reprezintă legea salarizării, atacată de către cinci mari confederații sindicale. Acestea reclamă „secretomania” în procesul adoptării legii și amenință cu grevă generală dacă guvernul nu va convoca un dialog. Această lege ar putea fi și ea adoptată pe repede-înainte, întrucât termenul asumat prin PNRR este 31 martie 2023.

Potrivit unui document semnat de liderii celor cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, CNSRL – Frăţia, Cartel Alfa, CSN MERIDIAN, BNS şi CSDR cer Guvernului să convoace de urgenţă Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social pentru a discuta noua Lege a salarizării.

Sindicaliştii ameninţă cu greva generală şi acuză ”secretomania” Guvernului în privinţa noii legii a salarizării. Sindicaliştii din mai multe ramuri susţin demersul marilor confederaţii şi atrag atenţia că o lege care nu ţine cont de toţi partenerii sociali ar putea să ducă la inechităţi, aşa cum s-a întâmplat în anul 2017.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Cum afectează problema candidatului la Capitală colaborarea PSD-PNL pentru prezidențiale: ”Nu a existat un obiectiv comun din câștigarea Bucureștiului printr-o alianță”

De la anunțarea candidaturii comune pentru Primăria Capitalei și la sectoare, precum și pe listele de europarlamentare, varianta unor candidaturi comune la prezidențiale și parlamentare din...