Între politizare și antidiscriminare: Cum arată componența CNCD, acuzată în trecut că ia decizii cu dublă măsură

Marti, 16 August 2022, ora 03:40 3647 citiri
Membrii CNCD sunt numiți politic, majoritatea fiind și foști membri de partid FOTO Colaj Ziare.com / Facebook / Camera Deputaților

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost implicat în ultimii ani într-o serie de scandaluri, instituția fiind acuzată că adesea ia decizii cu dublă măsură, taxând sau iertând, în special, politicienii în funcție de culoarea partidului.

CNCD a ajuns să fie forțat să ia o decizie în cazul declarațiilor scandaloase ale premierului ungar Viktor Orban făcute la Băile Tușnad din România, ca urmare a sesizării depuse de către deputatul PNL Alexandru Muraru. Acesta din urmă a subliniat în sesizarea sa că imunitatea diplomatică a lui Viktor Orban se activează doar în cazul unei acțiuni oficiale, nu a unei vizite private cum a fost cea de la Băile Tușnad. Anterior, CNCD a precizat că nu se autosesizează în cazul lui Viktor Orban, motivând că premierul ungar ar avea imunitate diplomatică.

Astfel, președintele CNCD Asztalos Csaba a explicat vinerea trecută că „orice plângere se soluționează cu citarea obligatorie a părților”, însă notează că „asta nu înseamnă că părțile sunt obligate să se prezinte la audieri, pot depune în scris un punct de vedere sau nu pot depune deloc”. Ca urmare a sesizării, Viktor Orban ar putea primi de la un avertisment la o amendă contravențională între 2.000 de lei și 100.000 de lei. Pentru asta este nevoie și de un vot al conducerii CNCD, instituția fiind dominată politic de către PSD și PNL.

Cine face parte din colegiul director

Colegiul director al CNCD se alege politic, partidele venind cu propuneri, care mai apoi trebuie să treacă prin votul Parlamentului. În prezent, PSD deține patru din cele nouă persoane. Ultimele alegeri pentru consiliul director al CNCD au avut loc în iunie 2022.

Printre cei aleși atunci se regăsește și președintele instituției, Asztalos Csaba, care se află la cârma CNCD de 17 ani, fiind printre primii angajați de la înființarea sa în 2002. Cu toate că nu mai este membru UDMR, Asztalos Csaba a fost sprijinit la fiecare mandat de către formațiunea maghiară, dar și de către PSD. Conform CV-ului personal, acesta este absolvent (1997) al Facultății de Științe Juridice și Administrative a Universității din Oradea și obține apoi, 12 ani mai târziu, în 2009, un masterat în Administrarea Afacerilor de la Universitatea Limerick din Irlanda. Între 2003 și 2010 a fost doctorand în Drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept.

În 2022, unul dintre numele propuse de PSD la CNCD a fost Adrian Diaconu, fost parlamentar PPDD, partidul dezintegrat al lui Dan Diaconescu, fost membru UNPR, partidul lui Gabriel Oprea și adoptat apoi de social-democrați. Anterior, Diaconu a fost șef al IPS Timiș și a fost achitat, prin prescriere, într-un dosar de trafic de mașini furate a cărui anchetă a durat 15 ani. În 2022, când era parlamentar, Diaconu a votat în favoarea unei legi care discriminează și care interzice în școli și în universități orice referire la identitatea de gen.

În 2022, PSD l-a propus la CNCD și pe Horia Grama, fost deputat social-democrat timp de două mandate. Fost șef al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive, acesta s-a remarcat după ce în cererea scrisă de mână pentru CNCD a comis o eroare gramaticală rușinoasă.

„Subsemnatul Grama Horia (...) prin prezenta î-mi depun candidatura la funcția de membru în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării”, a scris Grama.

Din consiliul director al CNCD face parte, la propunerea PSD, și Cristian Jura. Acesta din urmă a fost primul președinte al instituției în 2002, după ce anterior a făcut parte din guvernul condus de Adrian Năstase. Prietenia dintre cei doi rezistă și în prezent, ei semnând împreună lucrări de drept internațional. Al patrulea trimis al PSD-ului din CNCD este Radu Babuș, fost deputat al social-democraților timp de opt ani. Acesta din urmă este urmărit penal din 2014, într-un dosar al lui Radu Mazăre. Babuș este acuzat că în 2007, pe vremea când era director general RAEPDD Constanța, a stabilit valoarea diminuată a bunurilor aparținând autorității publice, la o acțiune de vânzare.

Liberalii au trimis la CNCD pe Maria Moța, fostă șefă a femeilor din PDL Gorj. În timpul guvernării Boc, aceasta a fost secretar de stat, iar apoi a condus o agenție de egalitate între femei și bărbați. Ulterior, aceasta a fost implicată în activitatea mai multor ONG-uri, fiind de profesie avocat. Al doilea trimis al liberalilor la CNCD este Claudia Sorina Popa, instalată în instituție încă din 2015. Aceasta din urmă a lucrat din 2010 până în 2012 la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, ca director programe şi strategii accesare fonduri europene şi ca cercetător. A mai lucrat ca expert consultant implementare proiect la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Oradea, secretar de stat în Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) din Ministerul Muncii, consultant financiar la o bancă şi cadru didactic la Colegiul Naţional „Samuil Vulcan” din Beiuş.

Din partea USR, în colegiul director al CNCD mai face parte Catalina Olteanu, prima femeie romă din scurta istorie a conducerii instituției. În alegerea candidatului, USR a făcut apel public de CV-uri, precizând apoi că a ales-o pe Cătălina „datorită activității și experienței sale de peste 8 ani în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării”.

Ultimul membru din consiliul director al CNCD este Cerasela Bănică, reprezentantul ONG-urilor. Aceasta din urmă deține o experiență de peste zece ani în advocacy, drepturile copiilor şi femeilor, creare de politici publice şi incluziunea socială a romilor. Începând cu anul 2014, este coordonatoare de programe în cadrul Agenţiei Împreună.

CNCD, între politizare și decizii controversate

În ultimii ani, CNCD a fost criticat pentru mai multe decizii văzute ca fiind cu dublă măsură, dar și pentru faptul că în unele cazuri s-a autosesizat după presiunea societății civile. Mai mult, membrii CNCD fiind aleși politic poate afecta direcția unor decizii, întrucât acestea se iau în funcție de numărul de voturi. În ultimii ani, PSD a avut majoritate.

De exemplu, în mai 2020, președintele Klaus Iohannis a fost amendat cu 5.000 de lei pentru declarațiile referitoare la Ținutul Secuiesc, însă, în aceeași ședință, Olguța Vasilescu (PSD) scăpa de orice sancțiune după ce făcuse o legătură între Iohannis și naziștii care conduceau lagăre de concentrare. Nici Liviu Dragnea nu a fost amendat după ce i-a numit pe protestatarii anti-PSD drept „șobolani”. La schimb, CNCD l-a amendat pe Cristian Tudor Popescu pentru că a asemănat coafura Vioricăi Dăncilă cu cea a unui pavian cu mantie, iar înainte de asta l-a amendat pentru editorialul titrat „Satană în sutană”. La începutul lui 2021 a fost amendat și deputatul USR Iulian Bulai după ce afirmase că Iisus Hristos provine dintr-o „mamă surogat” și că părinții acestuia nu erau căsătoriți sau logodiți.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News