China a ajuns puterea diplomatică numărul 1 din lume, înaintea SUA

China este cea mai mare putere diplomatică din lume, cu o prezență mai mare în întreaga lume decât Statele Unite, potrivit unui nou raport prezentat de Newsweek.

Deși avansul este subțire, raportul evidențiază produsul eforturilor Beijingului de a-și extinde influența pe fondul intensificării competiției geopolitice cu Washingtonul.

Indexul diplomației globale pe 2024 al Institutului Lowy clasează 66 de națiuni și teritorii în funcție de numărul de posturi diplomatice pe care le dețin în întreaga lume. China s-a clasat pe primul loc, cu 274 de posturi în rețeaua sa diplomatică, urmată îndeaproape de SUA, cu 271.

"Diplomația este deseori trecută cu vederea ca măsură a influenței, dar niciodată nu a fost un element mai important al statalității", a declarat într-un comunicat Ryan Neelam, director al Programului de opinie publică și politică externă al Institutului Lowy. "Indicele global al diplomației arată că guvernele continuă să investească în diplomație pentru a-și proiecta puterea și a-și atinge interesele".

"Rivalitatea continuă dintre Statele Unite și China se reflectă în dominația superputerilor în clasamentul din 2024, în timp ce competiția geopolitică a propulsat Asia și Pacificul în centrul atenției", a adăugat acesta.

Rezultatele arată că Beijingul este în frunte în Africa, Asia de Est, națiunile insulare din Pacific și Asia Centrală, în timp ce Washingtonul are în continuare un avantaj în Europa, America de Nord și Centrală și Asia de Sud. Acestea sunt la egalitate în Orientul Mijlociu și America de Sud.

O componentă cheie a abordării Chinei față de diplomație este o rețea complicată de „parteneriate strategice” clasificate, care a evoluat și s-a extins de-a lungul anilor.

Lărgirea acestei rețele diplomatice a fost un accent central pentru Republica Populară anul trecut, așa cum a indicat Xi în timpul ultimului Congres Național al Partidului Comunist Chinez, convocat în octombrie 2022. Efortul, totuși, a fost întâmpinat cu oarecare scepticism și îngrijorare în Occident cu privire la rol emergent al Beijingului în afacerile mondiale.

Totuși, intermedierea de către China a reluării relațiilor dintre rivalii din Orientul Mijlociu - Iran și Arabia Saudită- în martie anul trecut a semnalat o victorie de referință pentru Beijing. Chiar dacă regiunea a fost cufundată ulterior în criză odată cu izbucnirea războiului din Gaza, Riadul și Teheranul au rămas în contact.

Incursiunea Chinei în încercarea de a promova diplomația ruso-ucraineană a primit, de asemenea, o atenție semnificativă în 2023, deși cele două părți rămân blocate în conflict.

Războaiele concomitente care implică partenerii și aliații SUA din Europa și Orientul Mijlociu au fost însoțite de apeluri reciproce la angajament din partea Beijingului și a Washingtonului. În timp ce rivalitatea dintre SUA și China s-a intensificat în ultimul deceniu, a apărut un dezgheț prudent de când Xi și președintele american Joe Biden s-au întâlnit în cadrul unui summit de patru ore la San Francisco în noiembrie anul trecut.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul chinez de externe Wang Yi în marja Conferinței de Securitate de la Munchen pentru a discuta "o serie de probleme bilaterale, regionale și globale, ca parte a eforturilor continue de a menține liniile de comunicare deschise și de a gestiona în mod responsabil concurența în relația noastră", potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Totuși, problema Taiwanului rămâne o problemă serioasă de dispută între cele două puteri . Beijingul revendică insula autonomă ca fiind a sa și a promis că o va relua prin diplomație sau prin forță, în timp ce Washingtonul oferă guvernului autonom din Taipei un sprijin politic și militar din ce în ce mai mare.

Eforturile Chinei de a rupe legăturile internaționale ale guvernului taiwanez au fost evidente în raportul care însoțește Indexul Global al Diplomației din 2024. Deși Taiwan a obținut locul 33 în clasament, raportul a menționat că, dintre cele 110 posturi de peste mări ale insulei din întreaga lume, majoritatea „nu sunt acreditate oficial ca misiuni diplomatice”.

Luna trecută, micuța națiune insulară Nauru din Pacific a devenit cea mai recentă națiune care a tăiat legăturile cu Taiwanul în favoarea stabilirii de relații cu Beijingul, lăsând Taipei cu doar o duzină de aliați diplomatici oficiali - Belize, Eswatini, Guatemala, Haiti, Insulele Marshall, Palau, Paraguay, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Tuvalu și Vatican.

Insulele din Pacific au fost în centrul atenției, raportul observând că "a existat un val de noi misiuni diplomatice în insulele din Pacific" care au fost "determinate de competiția geopolitică din regiune".

Între timp, "Taiwanul se străduiește să păstreze puținele relații diplomatice formale care le-a mai rămas, în timp ce China atrage țări prin atracții economice și de altă natură", se arată în raport.

Pe de altă parte, raportul notează că "ascensiunea Chinei pe primul loc a fost rapidă", după ce în 2011 era în urma SUA cu 23 de posturi, înainte de a o depăși pentru prima dată în 2019 cu o diferență de trei. Acest decalaj a crescut la opt în clasamentul precedent din 2011, dar s-a redus din nou anul trecut, deoarece posturile Beijingului au scăzut cu unul, iar cele ale Washingtonului au crescut cu patru.

Cum arată „Ordinea mondială alternativă” imaginată la Beijing

În prezent, ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a reface lumea este de netăgăduit. El dorește să dizolve rețeaua de alianțe a Washingtonului și să epureze ceea ce el respinge ca...

Candidata ecologistă la Casa Albă, arestată la o manifestaţie propalestiniană. „Apărând poporul american care vrea să pună capăt acestui genocid”

Candidata Partidului Verde Jill Stein a fost arestată la o manifestaţie propalestiniană în campusul Universităţii Washington, la St Louis, în Missouri, unde poliţia a arestat sâmbătă 80...