Cetatea dacică monument UNESCO lăsată pradă traficanților de comori. Statul român nu găsește o firmă pentru a demara proiectul de restaurare FOTO

Autor: N.G.
Duminica, 02 Ianuarie 2022, ora 21:55 7271 citiri
Din vechea fortificație din Munții Sebeșului au mai rămas câteva ziduri care se surpă

Una dintre cetățile dacice din Transilvania, monument UNESCO și parte a sistemului de apărare construit în scopul apărării de invazia romană, este într-o avansată stare de degradare.

Cinci licitații inițiate de Institutul Național al Patrimoniului (INP) în scopul elaborării documentației tehnico-economice și asistență tehnică pentru restaurarea și punerea în valoare a Cetății dacice de la Căpâlna au fost anulate în ultimii trei ani. Ultima licitație a fost anulată în 23 iunie 2021 pentru că nu a existat niciun ofertant interesat să elaboreze documentația cu o valoare estimată de 817.799 de lei.

În anul 2019 au fost lansate trei licitații, iar în anul 2020 încă o licitație. Toate cele cinci proceduri au fost anulate după ce nu s-au prezentat ofertanți. Anterior a existat o intenție oficială de preluare a cetății de către Consiliul Județean Alba pentru restaurare, dar demersul nu a fost finalizat. A existat chiar o inițiativă legislativă pentru ca cinci cetăți dacice, patru din Hunedoara și una din Alba, să treacă la consiliile județene.

Proiectul realizat de INP pentru cetatea de la Căpâlna prevede ca intervențiile propuse să se bazeze exclusiv pe folosirea materialelor și tehnicilor istorice sau a unora compatibile. ”Intervențiile de conservare a ruinelor nu vor include lucrări de reconstrucție sau reconstruire, ci procedee de conservare adaptate modului de lucru antic, aplicate ruinelor existente – integrarea lacunelor, completare cu rol de protecție. Este posibilă doar recompunerea unor elemente și zone restrânse, prin anastiloză fundamentată prin rezultatele cercetărilor, nu vor fi admise reconstituiri bazate exclusiv pe analogii”, se menționează în documentație.

Zidurile cetății în perioada toamnei

Obiectivele proiectului sunt: zidurile fortificației, cu turnul de acces – conservare, restaurare; Turnul-locuință – conservare, restaurare; Accesul secundar – conservare, clarificare a configurației; Valurile de pământ și șanțurile – evidențiere mai bună în peisajul sitului; Canalul de colectare a apei – conservare; Recuperarea topografiei antropice antice – prin sugestie și reconstrucție parțială a unor forme și amenajări

Rai al traficanților de comori

În trecut, zona era un ”rai” al căutătorilor de comori. De altfel, de aici provine unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor. Este vorba despre un colier de aur cu pandantive şi o pereche de cercei din aur. Au fost furate din situl arheologic în perioada 2002 – 2003. Piesele au fost au fost recuperate de autorităţile române în 2009, valoarea lor a fiind estimată la 30.000 de euro, conform evaluării din 2015. Se presupune că bijuteria a fost purtată de o femeie dacă şi că avea rolul de a apăra posesoarea de spiritele rele.

Tezaurul de aur de la Căpâlna a fost recuperat de la Viena

Colierul de aur cu pandantive a fost realizat prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobit cu 27 de pandantive. Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesele au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Daciei. Colierul are o lungime de 34 de centimetri şi o greutate de 73 de grame, iar cerceii au împreună 28 de grame.

Istoria Cetății de la Căpâlna

Cetatea dacică de la Căpâlna, ridicată în timpul domniei lui Burebista (sec. I a. Chr – II p. Chr), este așezată strategic la o altitudine de aproape 610 metri, având o poziţie dominantă pe Valea Sebeșului. Fortificația bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeșului.

Împreună cu cetățile Costeşti, Baniţa şi Tilişca, forma o reţea de apărare în jurul Sarmizegetusei Regia, însă a fost distrusă de un incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea. A fost edificată pe „Dealul Cetății” care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului și Pârâul Râpii).

Imagine de arhivă cu una dintre incintele cetății

Șaua de legătură a fost barată de constructorii daci cu șanțuri și valuri de pământ prevăzute cu palisade. Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn-locuință prins în zidul de incintă. Turnul-locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetății (zidul și turnul – locuință) măsoară 280 de metri. Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri.

În interiorul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe barăci de lemn.

Zona protejată Căpâlna

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafață de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) și se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă orașele Sebeș (Alba) și Novaci (Gorj). Situl are un singur acces, prin șaua care leagă Dealul Cetății de Dealul Stăunilor.

Reconstituire 3D a cetății

Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la șosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parțial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News