Prețul jafului imobiliar din Parcul Herăstrău: 3,3 milioane de euro și niciun vinovat. Chichița legislativă care i-a scăpat de pedeapsă pe 7 funcționari publici

Tribunalul București ia în discuție, pe data de 16 decembrie 2021, procesul în civil deschis de Primăria Capitalei îndreptat împotriva unor foști și actuali angajați ai instituției, scoși „basma-curată” după dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu prin decizia CCR din 2016.

Funcționarii au dispus restituirea unui teren de aproximativ 20.000 de metri pătrați situat pe malul lacului Herăstrău, estimat la peste 3 milioane de euro, însă magistrații au fost nevoiți să îi achite.

Toți funcționarii implicați în acest dosar au scăpat de răspunderea penală din cauza faptului că, pe data de 15 iunie 2016, judecătorii Curții Constituționale au dezincriminat, parțial, abuzul în serviciu – deși judecătorii au scris negru pe alb că aceștia sunt vinovați, că și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile și că faptele lor au avut „urmări socialmente periculoase”.

Chiar și așa, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 405 din data de 15 iunie 2016, judecătorii de la Curtea de Apel București au fost nevoiți să dispună achitarea tuturor inculpaților pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Decizia Curții de Apel București din 28 iunie 2017 a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 12 martie 2019.

Totuși, judecătorii au lăsat nesoluționată latura civilă, astfel încât în prezent procesul s-a mutat în civil, pe rolul Tribunalului București, unde are termen pe 16 decembrie 2021.

Acțiunea în răspundere delictuală a fost deschisă de Primăria Capitalei în civil, după ce, în penal, toți inculpații trimiși în judecată de DNA au scăpat de acuzațiile de abuz în serviciu având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Acțiunea în civil este îndreptată împotriva următoarelor persoane: Bogdan Șoșoacă – actual director executiv la Direcția generală de Investiții a PMB și Mihutu Luminița, Sandu Ana, Diacon Mihaela, Manolescu Cecilia, Mitroi Diana Marcela, Creci Andrei George.

Din motivarea anonimizată a deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 12 martie 2019 rezultă că este vorba de un teren de aproape 20.000 de metri pătrați în zona Herăstrău, din care „15.209 mp pe un amplasament situat în zona Gării Băneasa”.

Ce au scris judecătorii în motivarea deciziei de achitare

Ziare.com a consultat motivarea deciziei definitive de achitare nr. 78/A/2019 a ICCJ.

Din documentul citat reiese că magistrații n-au mai avut bază legală să-i condamne pe funcționarii trimiși în judecată de DNA, ca urmare a deciziei CCR din 2016.

„Prima instanţă a reţinut că mijloacele de probă administrate în prezenta cauză dovedesc în mod neîndoielnic activitatea infracţională constând în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor şi obligaţiilor de serviciu precum şi a obligaţiilor legale de către cei şapte inculpaţi, funcţionari în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, investiţi cu analiza şi verificarea actelor ce priveau restituirea în natură a imobilelor şi activitatea infracţională a inculpatului A., care a determinat comiterea infracţiunilor de serviciu reţinute în prezentul rechizitoriu”, notează judecătorii ICCJ în motivarea deciziei.

Vinovați de fapt, dar achitați pe litera legii

Din documentul citat rezultă că judecătorii n-au avut niciun dubiu cu privire la vinovăția inculpaților, însă au fost nevoiți să ia act de decizia CCR.

„Ansamblul probator dovedeşte cu certitudine că nu a existat un drept legitim la restituirea terenului de 15.209,87 mp, pentru că dreptul de proprietate atestat de documentele depuse de notificatori nu mai există, ca urmare a actelor de expropriere din anii 1910 şi 1912 şi că, pe cale de consecinţă, nu a existat un act de deposedare abuzivă din partea statului.

Pentru a putea admite cererea de restituire formulată de notificatori, inculpaţii au acceptat stabilirea amplasamentului terenului în alt loc decât cel din 1864, pe un teren care aparţinea, în realitate altcuiva, pentru a nu se observa că terenul identificat pe baza actelor depuse nu se mai afla în proprietatea autorilor notificatorilor încă din perioada 1910-1936, pentru că suprafaţa în cauză a făcut obiectul unei exproprieri în acea perioadă, urmată de acordarea unor despăgubiri, astfel că nu se poate vorbi de o preluare abuzivă de către stat după anul 1945.

Inculpaţii au nesocotit cu bună ştiinţă dispoziţii legale şi au acţionat cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, propunând o soluţie potrivnică legii şi contrară unei stări de fapt evidente”, scriu judecătorii.

Magistrații subliniază că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată „au fost săvârşite în materialitatea” și „cu forma de vinovăţie prevăzută de norma de incriminare”. Însă, prin raportare la cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din data de 15 iunie 2016, instanța de judecată a constatat că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

„Aplicând principiile care se desprind din Decizia Curţii Constituţionale nr. 405 din data de 15 iunie 2016 la speţa dedusă judecăţii în prezenta cauză, Curtea a constatat că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor - membri în Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, nu sunt reglementate în mod expres prin lege”, se mai arată în motivarea ICCJ.

Acuzațiile procurorilor DNA: un „tun” imobiliar de 3,3 milioane de euro

Pe data de 26 septembrie 2014 procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Bogdan Șoșoacă, Mihutu Luminița, Sandu Ana, Diacon Mihaela, Manolescu Cecilia, Mitroi Diana Marcela și Creci Andrei George pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

„În perioada noiembrie 2004 - aprilie 2005, inculpații (…) în calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei Municipiului București și membri în comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, determinați de către inculpatul Constantinescu Gheorghe, ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au propus restituirea în natură a unui teren în suprafață de 15.209,87 mp și măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 19.790,13 mp, ce reprezintă diferența până la 3,5 hectare”, se arată în comunicatul DNA din data de 26 septembrie 2014.

În rechizitoriu, procurorii notează că prejudiciul produs de inculpați în dauna municipalității se ridică la 3,3 milioane de euro.

„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale incidente în materia restituirilor imobilelor preluate abuziv de către stat în perioada 1945-1989, fără a ține seama că actele de notificare, depuse de inculpatul Constantinescu Gheorghe, nu cuprind motivele de fapt pe care se întemeiază cererile de restituire în natură, indicarea datelor despre imobil, momentul deposedării abuzive a proprietarului, modul de preluare a imobilului, actul normativ în baza căruia s-a dispus preluarea imobilului de către stat, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului la momentul deposedării abuzive.

Această propunere a constituit fundamentul restituirii în natură a terenului respectiv situat în București, sector 1, din domeniul privat al Municipiului București în proprietatea a 4 persoane (ale căror drepturi fuseseră cesionate către inculpatul Constantinescu Gheorghe), fapt ce a condus la producerea unui prejudiciu Municipiului București în valoare de 3.303.301 euro”, mai aratau procurorii DNA.

Tribunalul a decis. Eugen Tomac, președintele PMP: ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă partidul”

Tribunalul Bucureşti a decis înscrierea lui Eugen Tomac în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP. ”Spre disperarea celor care timp de doi ani au încercat să distrugă PMP,...

Ciolacu a vorbit cu vicepreședintele Turciei despre colaborarea militară: ”Pentru a putea asigura securitatea la Marea Neagră”

Premierul Marcel Ciolacu a avut, vineri, o întâlnire cu vicepreşedintele Turciei, Cevdet Yılmaz şi a precizat că a discutat cu acesta, printre altele, despre proiectele de colaborare cu...