Legile privind functionarea Institutului Roman pentru Drepturile Omului si a Academiei Oamenilor de Stiinta, neconstitutionale. CCR a admis sesizarile presedintelui Iohannis

Joi, 22 Octombrie 2020, ora 17:22
2716 citiri
Legile privind functionarea Institutului Roman pentru Drepturile Omului si a Academiei Oamenilor de Stiinta, neconstitutionale. CCR a admis sesizarile presedintelui Iohannis

Curtea Constitutionala a admis joi, cu unanimitate de voturi, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii de infiintare a Institutului Roman pentru Drepturile Omului. Actul normativ este neconstitutional si se va intoarce in Parlament pentru a fi pus in acord cu decizia CCR.

Judecatorii Curtii au admis, tot cu unanimitate de voturi, si obiectia sefului statului referitoarea la actul normativ care modifica Legea 31/2007 privind reorganizarea si functionarea Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania.

"In ziua de 22 octombrie 2020, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului anterior promulgarii, a pronuntat, cu unanimitate de voturi, urmatoarele decizii de admitere: A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca este neconstitutionala Legea pentru modificarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea si functionarea Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania; A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei si a constatat ca este neconstitutionala Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.9/1991 privind infiintarea Institutului Roman pentru Drepturile Omului", arata un anunt de presa al CCR.

Pe 24 iulie, Klaus Iohannis a sesizat CCR in legatura cu modificarea legii privind infiintarea Institutului Roman pentru Drepturile Omului. Legea transmisa de Parlament la promulgare pe data de 6 iulie contravine mai multor prevederi din Constitutie, sustine seful statului, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale. "Utilizarea sintagmei << institutie publica de interes national, autonoma si independenta fata de orice autoritate publica >>, precum si din analiza obiectului de activitate al Institutului, a scopului pentru care a fost creat, a modalitatii de desemnare a conducerii, precum si a atributiilor si a modului de functionare a acestuia - astfel cum sunt acestea reglementate prin legea dedusa controlului de constitutionalitate - constatam ca legea este neclara si lipsita de predictibilitate", arata sursa citata.

Prin urmare, adoptarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 9/1991 privind infiintarea Institutului Roman pentru Drepturile Omului ca lege organica, in temeiul Constitutiei, in conditiile in care in cuprinsul legii criticate nu exista nicio prevedere din care sa rezulte ca IRDO actioneaza in regim de putere publica, face lipsite de claritate atat natura juridica, cat si regimul de functionare al acestuia, mai argulenteaza presedintele Iohannis.

Seful statului mai spune ca rolul IRDO devine neclar, in contextul in care au fost introduse in lege prevederi similare cu cele de functionare ale Avocatului Poporului.

"Prin modificarea realizata, rolul acestei institutii devine unul neclar, in conditiile in care, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, "Institutia Avocatul Poporului este institutie nationala pentru promovarea si protectia drepturilor omului, in sensul stabilit prin Rezolutia Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris". Din aceasta perspectiva, introducerea acestor referiri in cuprinsul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 9/1991 creeaza confuzie, nefiind clar raportul dintre IRDO si institutia Avocatului Poporului, autoritate constitutionala, care, potrivit art. 58 din Legea fundamentala, are rolul de a apara drepturile si libertatile persoanelor fizice", arata sursa mentionata.

Klaus Iohannis vorbeste in textul sesizarii la Curte si despre o sursa de finantare incerta pentru IRDO.

"Intrucat s-a avut in vedere o sursa de finantare incerta, iar dispozitiile criticate afecteaza bugetul de stat, invederam faptul ca adoptarea unei asemenea prevederi nu se putea realiza decat dupa solicitarea de catre Parlament a unei informari din partea Guvernului, in conformitate cu dispozitiile art. 111 alin. (1) din Constitutie. Aceste argumente se aplica mutatis mutandis si in ceea ce priveste interventia legislativa de la art. I pct. 8, cu referire la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 9/1991, potrivit caruia bugetul IRDO face parte integranta din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputatilor. De aceea, solicitam Curtii Constitutionale sa constate neconstitutionalitatea in ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispozitiile art. 111 alin. (1) teza a doua si ale art. 138 alin. (5) din Constitutie", conchide sursa amintita.

Pe 26 iulie, seful statului a sesizat CCR in legatura cu modificarea facuta la Legea privind functionarea Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania.

In obiectia de neconstitutionalitate, presedintele Klaus Iohannis arata ca prin derogare de la prevederile articolului 35 din Legea 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, pana la data de 31 decembrie 2020, finantarea cheltuielilor Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat, iar Ministerul Finantelor este autorizat sa opereze modificarile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor.

Iohannis arata ca, potrivit prevederilor articolului 35 din Legea bugetului de stat pe acest an, "In anul 2020, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania va fi finantata in integralitate din venituri proprii fara a beneficia de niciun transfer sau subventie de la bugetul de stat". Seful statului mai sustine ca aceasta derogare de la Legea bugetului de stat pe anul 2020 trebuia facuta "in sedinta comuna a celor doua Camere, astfel cum sunt realizate toate modificarile aduse legilor bugetului de stat, sub forma rectificarilor bugetare, cel mai recent exemplu fiind chiar Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 care a fost adoptata, de asemenea, in sedinta comuna a celor doua Camere".

Totodata, presedintele Iohannis precizeaza ca "din analiza parcursului legislativ al legii deduse controlului de constitutionalitate rezulta ca fisa financiara nu a existat si nu a fost solicitata nici la momentul initierii legii, nici in momentul adoptarii unor amendamente in Camera decizionala, cu impact asupra bugetului de stat".

Se interzice fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzice fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
Fotbalist de națională eliberat din închisoare după zece luni
Fotbalist de națională eliberat din închisoare după zece luni
Mijlocaşul sud-coreean Son Jun-ho, care a participat la ultima Cupă Mondială şi era reţinut într-o închisoare în nord-estul Chinei, fiind suspectat de corupţie, a fost eliberat şi a...
#CCR, #lege, #sesizare, #Iohannis, #academie, #oameni, #stiinta , #decizii