4 judecatori CCR sustin ca toti magistratii Inaltei Curti sunt specializati in coruptie - Vezi argumentele din opinia separata

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Joi, 10 Octombrie 2019, ora 13:37
13792 citiri
4 judecatori CCR sustin ca toti magistratii Inaltei Curti sunt specializati in coruptie - Vezi argumentele din opinia separata
Foto: Alexandru Dobre/Mediafax/Hepta.ro

Toti judecatorii Inaltei Curti de la Sectia Penala sunt specializati in judecarea dosarelor de coruptie si nu s-ar fi impus constituirea unor completuri specializate in judecarea unor astfel de cazuri.

Mai multe curti de apel din tara - Bucuresti, Alba Iulia, Oradea si Galati - au decis la randul lor ca toti judecatorii Sectiei Penale sunt specializati in solutionarea cazurilor de coruptie.

Acesta este unul dintre motivele pentru care judecatorii CCR Livia Stanciu si Simina Tanasescu au facut opinie separata in cazul deciziei privind conflictul dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), pe tema constituirii completurilor specializate in cazurile de coruptie.

Decizia CCR a fost luata cu 5 voturi "pentru" si 4 "impotriva". Impotriva au votat Livia Stanciu, Simina Tanasescu, Daniel Morar si Mona Pivniceru. "Pentru" s-au pronuntat Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache si Attila Varga.

"Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a incalcat legea, respectiv Legea nr.78/2000 (de sanctionare a faptelor de coruptie- n.red.), ci, dimpotriva, s-a conformat acesteia, lege care, prin continutul sau normativ, excludea instanta suprema de la constituirea unor completuri specializate in privinta infractiunilor de coruptie, din moment ce toate completurile erau specializate in materie de coruptie.

Pe de alta parte, volumul de activitate al instantei supreme in aceasta materie - asa cum presedintele Inaltei Curti a prezentat datele statistice - nu justifica infiintarea de completuri specializate in numar limitat, intrucat, de-a lungul anilor, cauzele avand ca obiect infractiuni de coruptie au avut o pondere de peste 70%, 80% sau chiar de 100% din activitatea Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie," conchid cei doi judecatori CCR.

Marile instante

Stanciu si Tanasescu au explicat ca sunt mult mai multe motivele pentru care se impune respingerea sesizarii in acest caz.

"De altfel, similar Inaltei Curti, si alte instante au constatat ca toti judecatorii Sectiei Penale sunt specializati in judecarea cauzelor de coruptie. Astfel, in Decizia nr.445/2019 a presedintelui Curtii de Apel Bucuresti s-a statuat ca:

Avand in vedere adresa din 8 mai 2019 (deci dupa sesizarea Curtii Constitutionale cu prezentul conflict juridic de natura constitutionala) a conducerii Sectiei a II-a Penale a Curtii de Apel Bucuresti referitoare la desemnarea unor judecatori in componenta completurilor specializate si avand in vedere ca prin Hotararea nr.16 din 30 ianuarie 2014 a Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, toti judecatorii sectiilor penale ale instantei au fost desemnati sa solutioneze cauze de coruptie dintre cele prevazute in legea nr.78/2000, constata ca judecatorii au fost desemnati in componenta completurilor specializate in judecarea cauzelor de coruptie odata cu numirea acestora in cadrul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a Penala.

Simpla lectura a continutului deciziei presedintelui Curtii de Apel Bucuresti mentionata mai sus demonstreaza:

- Pe de o parte ca, din anul 2014, Curtea de Apel Bucuresti nu a avut hotarari anuale de colegiu prin care sa-si constituie completuri specializate in judecarea cauzelor de coruptie;

- Pe de alta parte, ca Curtea de Apel Bucuresti a constatat, in mod legal, ca si Inalta Curte de Casatie si Justitie, de altfel, ca toti judecatorii Sectiei Penale sunt specializati in judecarea cauzelor de coruptie.

Aceasta ultima constatare au facut-o si alte instante din tara, respectiv Curtile de Apel Alba Iulia, Oradea si Galati."

"Este inadmisibila"

In plus, potrivit celor doi judecatori, solicitarea depusa de Florin Iordache este inadmisibila, deoarece acesta este vicepresedintele Camerei Deputatilor, iar sesizarea trebuia depusa de presedintele Camerei, Liviu Dragnea.

"Nu sunt intrunite elementele constitutive, respectiv criteriile definitorii ale unui conflict juridic de natura constitutionala, astfel cum acestea au fost stabilite in jurisprudenta Curtii, in cadrul fixat chiar de instanta de contencios constitutional pentru acest tip de cauze, nici chiar in interpretarea cea mai relaxata pe care jurisdictia constitutionala o da mai recent acestei notiuni," mai explica cele doua in opinia separata.

Pe mai multe pagini, Stanciu si Tanasescu arata ca nu a existat si nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, deoarece:

- Nu s-a putut stabili o incalcare din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a competentelor pe care Constitutia si legea i le confera;

- Nu s-a putut stabili o imixtiune sau o substituire din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in competentele conferite de legea fundamentala Parlamentului Romaniei, de vreme ce Parlamentul a adoptat legi (Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara) necorelate intre ele, iar Inalta Curte nu a facut altceva decat sa le aplice in sensul producerii de efecte juridice de catre ambele.

Opinie similara si la Morar si Pivniceru

Tot in sensul respingerii solicitarii s-au pronuntat si judecatorii Daniel Morar si Mona Pivniceru.

"La nivelul instantei supreme, toti judecatorii din materie penala sunt specializati in judecarea oricaror infractiuni, indiferent ca acestea sunt reglementate de dreptul comun sau legile speciale.

Prin urmare, functioneaza o prezumtie simpla in virtutea careia, odata ce persoana este numita in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul sectiei penale, aceasta detine specializarea necesara sa judece orice fel de infractiuni," motiveaza Morar si Pivniceru.

In plus, cei doi arata ca toti judecatorii Inaltei Curti constituie baza de selectie atat pentru completurile specializate de 3 judecatori, cat si pentru cele de apel, completurile de 5 judecatori.

"Situatia retinuta in decizie este cu atat mai paradoxala, sub aspectul efectelor acesteia, cu cat chiar hotararea unui complet specializat de 3 judecatori poate fi infirmata de un complet "nespecializat" de 5 judecatori," explica Morar si Pivniceru.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#Mona Pivniceru CCR, #Livia Stanciu CCR, #Daniel Morar CCR, #Simina Tanasescu CCR , #dosare