CCR explica de ce a respins OUG pe anticipate: Afecteaza drepturile electorale si incalca recomandarile Comisiei de la Venetia

Curtea Constitutioanala (CCR) precizeaza ca ordonanta de urgenta pentru alegerile anticipate, adoptata de Guvernul Orban cu o zi inainte de a fi demis prin motiune de cenzura, afecteaza drepturile electorale ale cetatenilor, precum si regimul constitutional al Parlamentului.

CCR a constatat joi ca OUG 26/2020 care reglementa desfasurarea alegerilor parlamentare anticipate, in ansamblul sau, contravine dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Este vorba de prevederea potrivit careia: Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Decizia a fost luata cu majoritate de voturi.

"Se eludeaza scopul infiintarii circumscriptiilor"

Criticile CCR vizeaza mai multe aspecte.

Unul aspect se refera eliminbarea conditiei restrictive, care ii permite astfel alegatorului sa voteze in orice sectie de votare, independent de circumscriptia electorala unde isi are domiciliul sau resedinta, "inlaturand efectele juridice pe care legea in vigoare le atribuie unor elemente esentiale ale exercitarii dreptului de vot si dreptului de a fi ales al cetateanului (domiciliul sau resedinta), cu consecinta eludarii insusi scopului pentru care au fost infiintate circumscriptiile electorale."

Aceasta prevedere incalca drepturile fundamentale consacrate de art.36 si art.37 din Constitutie, sustine CCR.

Nu poti candida ca edil si ca parlamentar!

De asemenea, posibilitatea organizarii simultane a alegerilor parlamentare anticipate si a alegerilor locale generale din anul 2020 incalca dreptul de vot al cetateanului, prevazut de art.36 din Constitutie, "intrucat il pune in situatia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natura a-i restrange libertatea de exprimare a vointei politice si, implicit, efectivitatea dreptului la vot."

"Dispozitiile criticate incalca si dreptul persoanei de a fi aleasa, prevazut de art.37 din Constitutie, intrucat inlatura posibilitatea unei persoane de a candida in acelasi timp pentru o functie electiva locala (primar, consilier local, consilier judetean) si pentru o functie electiva nationala (deputat sau senator)," mai arata CCR.

Legea, schimbata cu un an inainte de alegeri

In continuare, mai explica CCR, avand in vedere ca actualul Parlament si-a inceput mandatul in urma alegerilor desfasurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozitiilor art.63 alin.(1) din Constitutie, Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a retinut ca adoptarea actului normativ prin care se aduc modificari legii privind alegerea Parlamentului Romaniei s-a realizat cu mai putin de un an inaintea alegerilor pe care le reglementeaza.

"Mai mult, tinand cont de faptul ca obiectul reglementarii - "unele masuri pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor parlamentare anticipate", a carui incidenta, prin ipoteza, este anterioara datei la care expira mandatul actualului for legislativ, deci anterioara lunii decembrie a anului 2020, este evident ca modificarea se realizeaza cu si mai putin timp inainte de organizarea acestor alegeri," motiveaza CCR.

Incalca recomandarile Comisiei de la Venetia

De asemenea, Curtea a constatat ca modificarile adoptate au o relevanta semnificativa in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor pentru Parlamentul Romaniei, reglementand elemente esentiale ale legii electorale: eliminarea unui element esential privind identificarea cetateanului care isi exercita dreptul de vot (domiciliul sau resedinta) si lipsirea de efecte juridice a normelor care consacra unul dintre principiile pe care se intemeiaza sistemul electoral in vigoare (cel al reprezentarii proportionale).

"Prin urmare, avand in vedere ca sunt intrunite ambele aspecte care atrag incidenta principiului securitatii juridice, Curtea a constatat ca, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat (Guvernul - n.red.) nu a respectat obligatia de a se abtine de la modificarea cadrului normativ in materie electorala, astfel cum aceasta a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Constitutionale, si nici recomandarile Codului bunelor practici in materia electorala elaborat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), incalcand dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3) si (5) privind statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si principiul securitatii juridice," explica judecatorii constitutionali.

Neconstitutionala in ansamblul sau

CCR mai motiveaza ca dispozitiile OUG incalca art.1 alin.(3) si (5), art.36, art.37 si art.61 alin.(1) din Constitutie, lipsind de legitimare si reprezentativitate mandatul de parlamentar.

"Curtea a observat ca actul normativ al legiuitorului delegat afecteaza drepturile electorale ale cetatenilor, precum si regimul constitutional al Parlamentului. In consecinta, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.26/2020, in ansamblul sau, contravine dispozitiilor art.115 alin.(6) din Constitutie," conchide CCR.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere

ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...